FMI solicită reforme radicale în UE
Ţările Uniunii Europene se confruntă cu cheltuieli semnificative în domeniile apărării, energiei şi pensiilor în următorii 15 ani, a transmis Fondul Monetar Internațional (FMI) miniştrilor de finanţe din UE, reuniţi recent la Nicosia. FMI a sugerat un mix de reforme, consolidare fiscală şi împrumuturi comune pentru a gestiona această situaţie.
FMI a avertizat că, dacă datoria publică nu va fi controlată, aceasta va urma o traiectorie nesustenabilă. În absenţa unor politici corecte, se estimează că datoria unei ţări europene medii ar putea ajunge la 130% din PIB până în 2040, dublu faţă de nivelul actual.
Documentul FMI, utilizat ca bază pentru discuţiile miniştrilor europeni ai Finanţelor, subliniază necesitatea îmbunătăţirii stimulentelor pentru a facilita mobilitatea cetăţenilor în interiorul blocului comunitar pentru a găsi locuri de muncă, precum şi pentru a încuraja angajarea de către firme. De asemenea, integrarea pieţelor energetice ale UE, facilitarea circulaţiei economiilor cetăţenilor spre investiţii profitabile şi unificarea legislaţiei între statele membre sunt măsuri propuse pentru a aborda aceste provocări.
Reformarea sistemelor de pensii şi creşterea vârstei de pensionare sunt de asemenea recomandate, împreună cu garanţiile guvernamentale pentru investiţii în proiecte cu emisii reduse de carbon, care pot atrage capital privat. FMI a subliniat că inovarea, energia şi apărarea ar trebui considerate bunuri publice europene, finanţarea acestora urmând a se face prin împrumuturi comune.
Subiectul datoriilor comune este unul controversat în UE, unele ţări precum Spania, Italia sau Franţa susţinând această idee, în timp ce altele, inclusiv Germania şi mai multe state din nordul Europei, se opun. Preşedintele miniştrilor de finanţe din zona euro, Kyriakos Pierrakakis, a declarat că discuţiile pe această temă vor continua în lunile următoare.
FMI a subliniat că, chiar şi cu reforme implementate, majoritatea ţărilor UE vor necesita consolidare fiscală pentru a plasa datoria pe o traiectorie descendentă. Cu cât reformele vor fi mai ambiţioase, cu atât va fi necesară o consolidare mai mică.
Fondul a avertizat că, dacă guvernele nu acţionează acum, problema se va agrava. Abordările bazate pe improvizaţie, adoptate de multe ţări, îşi ating limitele, iar un răspuns mai strategic devine esenţial pentru a face faţă presiunilor crescânde pe partea de cheltuieli. FMI consideră că reformele graduale sau ajustările superficiale sunt cel mai probabil inadecvate.
