Evaluarea deficitului bugetar de 6,4% la finalul celor 11 luni din 2025
România a încheiat primele 11 luni ale anului 2025 cu un deficit bugetar de 121,77 miliarde de lei, echivalentul a 6,40% din PIB, în scădere cu 0,74 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2024, când deficitul era de 7,15% din PIB. Această evoluție, care pare pozitivă la nivelul cifrelor, a fost analizată de expertul în economie Adrian Codirlașu, președintele CFA România, care a subliniat că reducerea deficitului a fost influențată decisiv de inflație și de creșterea taxelor, nu de o corecție structurală amplă a cheltuielilor publice.
Inflația ridicată din 2025, estimată la aproximativ 10%, a avut un efect direct asupra veniturilor statului. Codirlașu a explicat: „Am avut inflația și automat inflația expandează totul. A crescut valoarea veniturilor populației și ale companiilor și, implicit, și veniturile guvernului.” Un exemplu relevant este taxa pe valoarea adăugată: „TVA-ul se aplică la prețul final, care include inflația. Chiar dacă nu există o creștere reală a consumului, statul încasează mai mult pentru că prețurile sunt mai mari.”
Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 13%, ajungând la 591,91 miliarde de lei, în perioada ianuarie-noiembrie 2025. Ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 1,34 puncte procentuale. Încasările din impozitul pe salarii și venit au atins 53,43 miliarde de lei, în creștere cu 19,4%, iar economistul a menționat că această evoluție este peste ritmul de creștere al salariilor din economie, care a fost de aproximativ 4%. Codirlașu a adăugat că această creștere mare a încasărilor nu provine din salarii mai mari, ci din modificarea regulilor fiscale.
Impozitul pe profit a crescut cu 14,2%, până la 39,30 miliarde de lei, evoluția fiind explicată atât prin inflație, care a mărit profiturile nominale, cât și prin reducerea unor facilități fiscale. Încasările nete din TVA au totalizat 120,59 miliarde de lei, în creștere cu 11,1% față de aceeași perioadă din 2024. Totuși, Codirlașu a menționat că această creștere este modestă raportată la nivelul inflației: „Doar din inflație ar fi trebuit să vedem o creștere de aproximativ 10%.” Scăderea consumului a influențat această situație: „Când inflația a crescut, consumul a scăzut. S-a aplicat un TVA mai mare, dar la un volum mai mic de consum.”
Cheltuielile bugetului general consolidat au ajuns la 713,68 miliarde de lei, în creștere cu 9,9%, practic în linie cu inflația. Ca pondere în PIB, cheltuielile au urcat de la 36,93% la 37,52%. Totuși, există semne de disciplină bugetară relativă: cheltuielile de personal au crescut cu doar 4,1%, până la 154,13 miliarde de lei, sub rata inflației, iar cheltuielile cu bunuri și servicii au avansat cu 4,7%. Codirlașu a subliniat că deficitul bugetar nesustenabil acumulat în ultimii ani a fost generat în principal de indisciplina pe cheltuieli, nu de lipsa veniturilor.
Un alt factor important în ajustarea bugetară a fost reducerea subvențiilor, inclusiv în sectorul energetic. Deși sprijinul pentru consumatori a fost diminuat, prețurile la electricitate au rămas ridicate, iar statul continuă să încaseze TVA, impozit pe profit, taxe suplimentare pe energie și dividende, având în vedere că mulți producători sunt de stat.
În final, Codirlașu a avertizat că rezultatul definitiv al deficitului bugetar pe 2025 depinde de evoluția cheltuielilor din luna decembrie, perioadă în care statul cheltuie cel mai mult. „Dacă guvernul a fost cumpătat și a ținut cheltuielile sub control, s-ar putea să avem un deficit mai mic decât cel prognozat,” a concluzionat expertul.
