Europa pe marginea prăpastiei în fața noii paradigme globale promovate de Donald Trump: „Pregătiți-vă pentru cele mai dificile zile!”
Primul an al mandatului președintelui Donald Trump a spulberat orice iluzii rămase în rândul liderilor europeni că acesta poate fi stăpânit sau controlat. Ostilitatea sa deschisă față de Uniunea Europeană a pus la încercare alianța transatlantică care a rezistat de la al Doilea Război Mondial și a adâncit diviziunile dintre liderii naționali europeni, punând în pericol capacitatea acestora de a răspunde provocărilor lui Trump cu unitatea și forța necesară. Această situație lasă soarta Ucrainei în aer până în 2026, fără a mai menționa întrebările existențiale fără răspuns privind securitatea europeană, într-un moment în care mulți se tem de ambițiile teritoriale ale președintelui rus Vladimir Putin.
„Europenii nu își pot permite să rupă legăturile și să depună actele de divorț, deoarece sunt încă prea dependenți, mai ales în ceea ce privește securitatea și angajamentul militar american de a apăra Europa”, a declarat Jana Puglierin, cercetătoare principală la Consiliul European pentru Relații Externe. Cu toate acestea, eforturile liderilor de a menține relații solide cu SUA pe baza intereselor pe termen scurt nu înseamnă că anul trecut nu a clarificat faptul că interesele pe termen lung nu mai sunt, pentru moment, aliniate. „Trebuie să fim foarte lucizi”, a spus ea. „În trecut, exista o înțelegere clară a relației transatlantice consacrate de valorile, normele și principiile occidentale. Acum, cred că asistăm la apariția unui proiect concurent”.
Administrația este, de asemenea, lucidă în perspectiva noului an. Aceasta percepe un continent care își pierde valorile și identitatea, supus idealurilor liberale care pun în pericol securitatea europeană mult mai mult decât orice mesaj din partea Casei Albe. Casa Albă susține că îndemnul de a cheltui mai mult pentru apărare, de a restricționa imigrația și de a pune capăt războiului din Ucraina este un gest prietenesc. „Președintele Trump are relații excelente cu mulți lideri europeni, dar nu ezită niciodată să spună adevăruri dure”, a afirmat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly.
După un început de an fulminant, în care vicepreședintele JD Vance a susținut o prelegere în Munchen, iar apoi l-a însoțit pe Trump la o întâlnire cu Volodimir Zelenski în Biroul Oval, europenii s-au adaptat la viziunea lui Trump. Această schimbare a fost descrisă de președintele Nicușor Dan ca o tranziție de la „o modalitate morală de a face lucrurile” la o „modalitate foarte pragmatică și economică”. Poziția UE privind comerțul, care acceptă un nou tarif de 15%, a limitat daunele economice pe termen scurt. NATO l-a liniștit pe Trump cu promisiunea de a crește cheltuielile pentru apărare cu 5% în următorul deceniu.
În loc să abandoneze Ucraina, Trump a acceptat ajutor suplimentar pentru apărare în războiul cu Rusia, cu condiția ca Europa să suporte costurile. Europenii au reușit să reziste întâlnirii lui Trump cu Putin din august, precum și anunțului administrației privind un plan de pace în 28 de puncte elaborat în secret cu Kremlinul. Liderul de la Casa Albă a criticat liderii europeni, calificându-i drept „slabi” și afirmând că „nu știu ce să facă” în special în ceea ce privește imigrația, punând sub semnul întrebării dacă aceștia ar trebui să rămână aliați.
Noua Strategie de Securitate Națională a solicitat „cultivarea rezistenței” față de centrismul european, considerat de administrație ca fiind „sinucidere civilizațională”. Constanze Stelzenmüller, cercetător principal la Brookings Institution, a calificat secțiunile dedicate Europei din noua strategie drept un „factor de schimbare” pentru liderii de pe ambele maluri ale Atlanticului. „Nu trebuie subestimat șocul pe care l-au resimțit liderii și publicul european când au citit capitolul dedicat Europei din Strategia de securitate națională”, a afirmat ea. „Pentru 2026, trebuie să ne pregătim și să ne așteptăm la ce este mai rău în toate privințele. Avem vulnerabilități evidente, iar acestea vor fi exploatate.”
Trump a încheiat anul reamintind dorința sa de a prelua controlul asupra Groenlandei de la Danemarca, un aliat de încredere al NATO. Acest lucru este „devastator pentru multe țări care credeau că nimic nu este mai sigur decât relația lor bilaterală cu Statele Unite”, a afirmat Stelzenmüller. Administrația a încercat să creeze o diviziune în Uniunea Europeană, sugerând că țările ar obține acorduri comerciale mai avantajoase dacă s-ar separa de blocul format din 27 de națiuni.
La sfârșitul anului, întrebarea fundamentală cu care se confruntă europenii este dacă victoriile tactice sunt suficiente pentru a câștiga războiul strategic de menținere a alianței transatlantice. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că „Pax Americana” este moartă, afirmând că Trump „nu poate relaționa” cu UE, dar că statelor membre individuale, inclusiv Germaniei, ar putea continua cooperarea. Merz a condus o inițiativă eșuată prin care UE ar fi trebuit să utilizeze 200 de miliarde de dolari din activele rusești confiscate pentru a acorda un împrumut Ucrainei, însă Belgia, Italia și alte țări s-au opus. În cele din urmă, UE a aprobat un împrumut de 90 de miliarde de dolari pentru Ucraina.
În timp ce Trump s-a opus în mod discret eforturilor UE de a susține fondurile de război ale Ucrainei, europenii au susținut în mare parte eforturile sale diplomatice de a pune capăt războiului, insistând pentru garanții de securitate mai puternice care să asigure supraviețuirea Ucrainei pe termen lung. Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că eforturile lui Trump au contribuit la avansarea negocierilor „mai aproape de un acord de pace decât în orice alt moment al acestui război”, un comentariu care reflectă percepția selectivă a situației din partea liderilor europeni.
