„Europa își va arăta puterea.” Prima reacție a Uniunii Europene după atacurile cu drone din regiunile baltice
Rusia poartă „o responsabilitate directă” pentru incidentele legate de drone care s-au înmulțit în ultimele luni în țările baltice, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, promițând un răspuns ferm din partea UE. „Amenințările publice ale Rusiei la adresa statelor noastre baltice sunt absolut inacceptabile”, a subliniat aceasta. „Rusia și Belarus poartă responsabilitatea directă pentru dronele care pun în pericol viața și securitatea populației de pe flancul nostru estic”, a afirmat von der Leyen pe platforma X, adăugând că „Europa va răspunde prin unitate și forță”.
„Să nu existe nicio îndoială. O amenințare la adresa unui stat membru reprezintă o amenințare la adresa întregii noastre Uniuni”, a punctat șefa executivului european, care a dat asigurări că UE va continua să consolideze securitatea flancului său estic „printr-o apărare colectivă puternică și prin pregătire la toate nivelurile”.
Declarațiile președintei Comisiei Europene vin după ce, miercuri, conducerea și parlamentarii Lituaniei au fost nevoiți să se adăpostească în buncăre, iar traficul aerian pe aeroportul din Vilnius a fost suspendat temporar din cauza unei drone care a încălcat spațiul aerian al țării. Acesta este cel mai recent incident dintr-o serie de probleme de securitate în regiunea baltică. De asemenea, traficul feroviar în jurul capitalei Vilnius a fost suspendat, iar școlile și grădinițele au primit instrucțiuni să ducă copiii în adăposturi. O alertă a fost emisă și în clădirea parlamentului din Vilnius, unde se aflau parlamentari și miniștri.
Ministrul apărării, Robertas Kaunas, a declarat că avioanele militare încercau să neutralizeze amenințarea. „Misiunea NATO de poliție aeriană a fost activată și vizează o dronă detectată în spațiul aerian lituanian”, a precizat Kaunas. Drona a venit dinspre Letonia, dar nu se știe dacă s-a prăbușit sau a părăsit Lituania, conform autorităților. Avioanele de vânătoare NATO nu au reușit să o localizeze. Incidentul a durat aproximativ o oră, iar alerta aeriană a fost ridicată ulterior, iar traficul aerian și feroviar a fost reluat.
Alerta a venit la o zi după ce un avion de vânătoare al NATO, cu pilot român, a doborât o dronă suspectată a fi ucraineană deasupra Estoniei. Ucraina a intensificat atacurile cu drone de lungă distanță asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice. Din martie, mai multe drone militare ucrainene au pătruns în spațiul aerian al statelor membre NATO Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia, toate având graniță cu Rusia. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că răspunsul alianței la incidentul din Estonia a fost „calm, decisiv și proporțional”.
„Dacă dronele vin din Ucraina, ele nu se află acolo pentru că Ucraina a vrut să trimită o dronă în Letonia, Lituania sau Estonia. Ele se află acolo din cauza atacului imprudent, ilegal și la scară largă al Rusiei”, a declarat Rutte reporterilor la Bruxelles, un punct de vedere împărtășit și de președinta Comisiei Europene. Unii membri NATO au avertizat că s-ar putea lua măsuri mai ferme, prim-ministrul polonez Donald Tusk afirmând că „războiul dintre Ucraina și Rusia ar putea duce în curând la o situație în care va trebui să reacționăm cu fermitate”.
Guvernul leton a demisionat săptămâna trecută din cauza modului în care a gestionat incursiunile. Țările baltice, toate susținătoare puternice ale Ucrainei, au dat vina pe Moscova pentru incidentele cu drone. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că armata rusă monitorizează îndeaproape situația privind dronele care zboară prin spațiul aerian al statelor baltice și formulează un răspuns adecvat.
