Diaconescu: „România trebuie să adopte o reacție diplomatică decisivă”
Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a subliniat că România trebuie să răspundă ferm pe plan politic și diplomatic în urma incidentelor cu dronele rusești, pe lângă reacția militară demonstrată de Armata Română. El a afirmat că Alianța Nord-Atlantică și-a îndeplinit rolul în coordonarea operațiunilor de apărare, dar Bucureștiul trebuie să analizeze sesizarea NATO și a OSCE, transmitând un mesaj clar Moscovei.
Diaconescu a comentat decizia autorităților române de a convoca ambasadorul Federației Ruse la București, având în vedere incidentele repetate cu dronele rusești în apropierea graniței României. El a explicat că reacția diplomatică depinde de concluziile autorităților referitoare la natura incidentelor și la existența unei eventuale intenții deliberate. „Sunt mai multe măsuri corespunzătoare unei situații excepționale. Se verifică dacă a existat o intenție deliberată ca, prin acte agresive, să fie testată capacitatea de apărare a României și solidaritatea Alianței Nord-Atlantice pe flancul estic”, a declarat Diaconescu.
Întrebat despre posibilitatea expulzării ambasadorului Federației Ruse, Diaconescu a menționat că o astfel de măsură este prevăzută în dreptul diplomatic internațional, fără ca statul gazdă să fie obligat să o motiveze. „Un ambasador poate fi declarat persona non grata. O astfel de decizie nu trebuie motivată, potrivit Convenției de la Viena. Există consecințe diplomatice și posibilitatea unor măsuri de reciprocitate”, a explicat el. Cu toate acestea, Diaconescu consideră că, în acest moment, este mai importantă adoptarea unei poziții politice și diplomatice ferme.
El a apreciat că reacția militară a României și a NATO a fost adecvată în cazul dronelor. „Din perspectivă militară, Alianța Nord-Atlantică a funcționat. La Torrejón, în Spania, există comandamentul pentru operațiuni aeriene care cooperează permanent cu autoritățile militare române”, a spus Diaconescu. Acesta a adăugat că sistemele NATO pot urmări în timp real traseul dronelor și pot avertiza statele membre privind riscurile pătrunderii în spațiul lor aerian. „Decizia privind modul de reacție aparține fiecărui stat”, a subliniat el.
Diaconescu a evidențiat importanța unei reacții diplomatice complementare reacției militare. „Trebuie să arătăm fermitate și echilibru, astfel încât să nu alimentăm o escaladare pe care și-o dorește agresorul. Această reacție echilibrată trebuie să existe și la nivel politic și diplomatic”, a afirmat el. România ar trebui să sesizeze structurile NATO și OSCE, solicitând o poziție asumată din partea Alianței. „Tăcerea sau răspunsurile evazive pot genera preocupare în rândul populației și pot fi interpretate ca vulnerabilități”, a avertizat Diaconescu.
Referitor la invocarea articolului 4 din Tratatul NATO, Diaconescu a spus că decizia aparține exclusiv autorităților române. „Autoritățile au, cu siguranță, mult mai multe informații decât cele făcute publice. Decizia este una suverană și aparține României”, a afirmat el.
Diaconescu a menționat că, din 2025, legislația românească permite Armatei să intervină împotriva amenințărilor în afara poligoanelor militare. De asemenea, el a subliniat că incidentele cu drone pot avea rolul de a testa capacitățile României și ale NATO. „Nu este vorba doar despre testarea capacității de răspuns militar. Aceste zboruri pot verifica senzorii, infrastructura critică și reacția societății și a clasei politice, toate acestea făcând parte din logica războiului hibrid”, a explicat Diaconescu. El a concluzionat că modul în care România reacționează este atent urmărit și evaluat de aliați și adversari deopotrivă.
