Descoperire fascinantă: Originea cartofilor și drumul spre formarea unei noi specii!
Cartofii, unul dintre alimentele de bază ale lumii, au fost cultivați pentru prima dată cu mii de ani în urmă în regiunea Anzilor din America de Sud, înainte de a se răspândi la nivel global începând cu secolul al XVI-lea. În ciuda importanței lor, originile evolutive ale cartofilor au fost un mister, până acum. Un studiu publicat în revista „Cell” dezvăluie că încrucișarea naturală dintre tomate și specii sălbatice de cartofi a dus, acum 9 milioane de ani, la apariția cartofilor moderni.
O echipă internațională de cercetători a analizat 450 de genomi de cartofi cultivați și 56 de specii de cartofi sălbatici, descoperind că linia genealogică a cartofului provine din încrucișarea naturală dintre o plantă de roșie sălbatică și o specie asemănătoare cartofului, Etuberosum, din America de Sud. Această divergență a început acum 14 milioane de ani și s-a încheiat acum 9 milioane de ani. Studiul a arătat că 60% din patrimoniul genetic al cartofilor moderni provine de la Etuberosum și 40% de la tomate, proporții echivalente pentru toate cartofii, fie ei sălbatici sau cultivați.
Etuberosum, un grup de trei specii originare din Chile, seamănă cu plantele de cartof moderne, dar fără tubercul. Gena legată de tubercul provine de la roșie, dar funcționează doar în combinație cu o genă din Etuberosum, care codifică dezvoltarea subterană a plantei. Cartoful modern, denumit științific Solanum tuberosum, are astfel o istorie complexă de evoluție și adaptare.
Un alt aspect important al cartofului modern este capacitatea sa de a se reproduce asexuat, ceea ce a permis extinderea rapidă a acestora în America de Sud și în întreaga lume. Cartofii sunt considerați alimente de bază remarcabile datorită versatilității, valorii nutriționale și omniprezenței culturale. Aceștia conțin vitamina C, potasiu, fibre și amidon rezistent, având un conținut scăzut de grăsimi.
Studiul sugerează că hibridizarea dintre Etuberosum și roșii a avut loc ca urmare a unui eveniment de hibridizare naturală, generând o reorganizare a genelor care a dus la formarea tuberculilor. Acest proces a permis cartofului să se adapteze la condițiile dure din Anzi, unde tuberculii stochează nutrienți esențiali pentru supraviețuire și reproducere.
Conform cercetătorilor, concluziile studiului ar putea contribui la îmbunătățirea cultivării cartofului pentru a face față provocărilor de mediu contemporane, precum schimbările climatice. Există în prezent aproximativ 5.000 de soiuri de cartofi, cartoful fiind a treia cea mai importantă cultură alimentară din lume, după orez și grâu, cu China ca cel mai mare producător mondial.
Studiul a deschis, de asemenea, posibilitatea creării unei noi specii de cultură care ar putea produce roșii la suprafață și tuberculi de cartofi sub pământ. Cartofii și roșiile fac parte din familia Solanaceae, iar similitudinile dintre aceste plante sugerează o hibridizare veche, cu implicații importante pentru viitorul agriculturii.
