Descoperă tradițiile și obiceiurile de sărbătoare în cinstea Sfântului Ștefan, pe 27 decembrie!
În România, peste 450 de mii de oameni își sărbătoresc onomastica pe 27 decembrie, de ziua Sfântului Ștefan. Dintre bărbați, cel mai frecvent prenume este Ștefan, purtat de 307.196 de persoane, în timp ce la femei, prenumele Ștefania este întâlnit la 121.107 persoane. Printre derivatele masculine ale numelui Ștefan se numără: Fane, Fănel, Fănică, Istvan, Ștefănel, Ștefănuș și Ștefănuț. La femei, derivatele includ: Fana, Fănica, Fănuța și Ștefana, acestea din urmă având 18.652 de purtătoare.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ștefan
O tradiție veche spune că de ziua Sfântului Ștefan este bine să aducem în casă icoana acestuia, care să ajute creștinii cu probleme de sănătate și pe cei care se judecă de multă vreme. De asemenea, pentru sporul casei și sănătatea rudelor bolnave, este recomandat să dăruim icoana Sfântului sau o candelă nouă, aprinsă.
În unele zone din Muntenia, se prepară Pâinicile lui Ștefan, care au formă rotundă și sunt realizate dintr-un aluat similar cu cel de cozonac, unse cu miere. Aceste pâini amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ștefan și, după sfințirea în biserică, se împart copiilor săraci. De asemenea, în această zi, persoanele certate trebuie să se împace.
Cine a fost Sfântul Ștefan
Sfântul Ștefan a fost un diacon din Ierusalim, considerat primul mucenic sau martir creștin, condamnat la moarte de autorități. Numele său, de origine grecească – Stephanos – înseamnă „coroană”, „ghirlandă” sau „cunună”, termen asociat cu răsplata învingătorilor. Sfântul Ștefan a fost condamnat la moarte în anul 33, pentru că propovăduia credința în rândul oamenilor. Românii au un cult deosebit pentru Sfântul Ștefan, având numeroase biserici dedicate acestei sărbători, iar credincioșii poartă cu mândrie acest nume.
