Declinul încrederii în economia românească: Pesimismul consumatorilor atinge cote alarmante
Indicele de încredere în economie s-a contractat pentru a treia lună consecutiv și a intrat în zona care semnalizează recesiunea. Se remarcă un declin puternic al încrederii consumatorilor, indicele Economic Sentiment Indicator (ESI) scăzând în iunie la 97 de puncte, de la 99,3 puncte în mai, 100,6 puncte în aprilie și 102,4 puncte în martie. La nivelul Uniunii Europene, ESI a scăzut cu 1 punct, ajungând la 94 de puncte.
ESI este calculat de Comisia Europeană pe baza răspunsurilor managerilor din principalele sectoare ale economiei, precum și ale consumatorilor, având o corelație înaltă cu evoluția produsului intern brut. O valoare de peste 100 de puncte indică, în general, o creștere economică, în timp ce o valoare sub acest nivel sugerează o contracție.
În trimestrul al doilea, media ESI a fost de 99 de puncte, comparativ cu 101,1 puncte în primul trimestru din acest an și 104,2 puncte în trimestrul al patrulea din 2022. Creșterea economică anuală a încetinit la 0,3% în primul trimestru, față de 0,5% în T4 2022, iar anul trecut PIB-ul a crescut cu doar 0,8%.
Discuțiile privind măsurile de consolidare fiscală au apăsat pe încrederea consumatorilor, conform analistului Eugen Sinca de la BCR. Indicele de încredere al consumatorilor a scăzut cu peste 9 puncte față de luna precedentă, ajungând la cel mai scăzut nivel de după martie 2023. Respondenții indică o deteriorare a situației financiare în ultimul an și așteptări de deteriorare suplimentară în următoarele 12 luni. De asemenea, populația și-a redus intențiile de achiziții majore, ceea ce ar putea afecta dinamica consumului.
Băncile au redus prognozele de creștere economică pentru acest an. BCR estimează o dinamică a PIB-ului de 1,3%, redusă de la 1,8%, anticipând că investițiile finanțate cu fonduri UE vor crește mai rapid decât consumul gospodăriilor, presat de măsurile fiscale. Guvernul a anunțat măsuri de reducere a deficitului bugetar prin creșteri de taxe, impozite și accize, precum și prin reducerea unor cheltuieli. Deficitul bugetar la cinci luni era de 3,4% din PIB, similar cu nivelul din anul precedent. La finele lui 2024, deficitul a ajuns la 9,3% din PIB, depășind nivelul din pandemie și fiind similar cu cel din timpul recesiunii din 2009.
Revenind la ESI, sondajul arată o creștere ușoară de 0,5 puncte a încrederii în industrie, unde managerii estimează o creștere a producției. În sectorul serviciilor, indicele a crescut cu 0,1 punct, managerii așteptând o ușoară îmbunătățire a cererii. În comerțul cu amănuntul, indicele a scăzut cu 0,9 puncte, pe fondul evaluărilor mai slabe privind vânzările. De asemenea, indicele din sectorul construcțiilor a scăzut cu 0,3 puncte, iar indicatorul privind intențiile de angajare a scăzut de la 105,2 puncte la 103,8 puncte.
