Decizie istorică a administrației Trump: Patru judecători ai Curții Penale Internaționale sub incidența sancțiunilor
Administrația președintelui Donald Trump a impus sancțiuni împotriva a patru judecători ai Curții Penale Internaționale (CPI) ca reacție la emiterea de către tribunalul pentru crime de război a unui mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și la o decizie anterioară de a deschide un caz privind presupuse crime de război comise de trupele americane în Afganistan.
Judecătorii vizați de sancțiuni sunt: Solomy Balungi Bossa din Uganda, Luz del Carmen Ibanez Carranza din Peru, Reine Adelaide Sophie Alapini Gansou din Benin și Beti Hohler din Slovenia. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că acești judecători s-au implicat activ în acțiunile ilegale și nefondate ale CPI, care vizează Statele Unite și aliatul său apropiat, Israel. Rubio a caracterizat CPI ca fiind politizată, afirmând că aceasta pretinde că are libertatea de a investiga și urmări penal cetățeni ai Statelor Unite și ai aliaților lor.
CPI a condamnat aceste măsuri, considerându-le o tentativă de a submina independența unei instituții judiciare internaționale care oferă speranță și justiție pentru milioane de victime ale atrocităților. Judecătoarele Bossa și Ibanez Carranza fac parte din completul de judecată al CPI din 2018 și au fost implicate în decizia din 2020 care a permis procurorului CPI să deschidă o investigație oficială privind crimele de război comise de trupele americane în Afganistan.
Judecătorii CPI au emis, de asemenea, mandate de arestare pe numele lui Netanyahu și al fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant pentru crime de război și crime împotriva umanității comise în timpul conflictului din Gaza. Alapini Gansou și Hohler au autorizat mandatul de arestare împotriva lui Netanyahu și Gallant, conform declarațiilor lui Rubio.
Acțiunea subliniază ostilitatea administrației Trump față de CPI. În 2020, Washingtonul a impus sancțiuni împotriva fostei procuroare Fatou Bensouda și a unui colaborator, din cauza activității CPI legate de Afganistan. Măsurile recente au fost adoptate după un vot din ianuarie în Camera Reprezentanților a SUA, care a sancționat CPI ca protest față de mandatul de arestare emis pe numele lui Netanyahu, evidențiind sprijinul republicanilor pentru guvernul israelian.
Sancțiunile au generat proteste din partea apărătorilor drepturilor omului. Liz Evenson, directoarea pentru justiție internațională a organizației Human Rights Watch, a caracterizat aceste măsuri ca un atac asupra statului de drept. Sancțiunile restricționează sever capacitatea persoanelor vizate de a efectua tranzacții financiare, iar băncile care au legături cu Statele Unite sunt așteptate să respecte aceste restricții.
Departamentul Trezoreriei a emis, totuși, licențe generale care permit încheierea tranzacțiilor existente cu persoanele vizate, cu anumite condiții. Noile sancțiuni vin într-un moment dificil pentru CPI, care se confruntă deja cu sancțiuni anterioare impuse împotriva procurorului său șef, Karim Khan, care s-a retras temporar în urma unei investigații a Națiunilor Unite.
CPI, înființată în 2002, are jurisdicție internațională pentru a urmări penal cazurile de genocid, crime împotriva umanității și crime de război în state membre sau în situații semnalate de Consiliul de Securitate al ONU. Statele Unite, China, Rusia și Israel nu sunt membri ai CPI.
