Decizie esențială la CCR: Premierul Ilie Bolojan ar putea renunța la funcție în cazul în care legile destinate diminuării deficitului sunt considerate neconstituționale
Curtea Constituțională a României se va reuni miercuri, începând cu ora 10.00, pentru a analiza nouă contestații înaintate împotriva pachetului legislativ destinat reducerii deficitului bugetar, adoptat prin asumarea răspunderii guvernamentale. Decizia judecătorilor constituționali este crucială, deoarece premierul Ilie Bolojan și liderii coaliției de guvernare au declarat că, în cazul unui verdict de neconstituționalitate, șeful Executivului va demisiona, considerând că și-ar pierde sprijinul politic.
Partidul AUR acuză Guvernul că a uzurpat atribuțiile Parlamentului și a „subminat fundamentele statului de drept”. Potrivit formațiunii, modul în care au fost adoptate legile reprezintă „un tablou alarmant al unor încălcări constituționale grave, un atac la adresa separației puterilor și o tentativă de a concentra puterea legislativă în mâinile Executivului”. AUR susține că folosirea caracterului de urgență pentru justificarea asumării răspunderii este „o ficțiune instituțională”, având în vedere că problemele legate de deficitul bugetar și de sistemul sanitar „sunt vechi și cunoscute de ani de zile”. De asemenea, AUR cere CCR respingerea completă a proiectelor și avertizează că „România riscă să fie împinsă pe o pantă autoritară de un guvern care confundă responsabilitatea cu abuzul de putere”.
Judecătorii CCR vor analiza nouă dosare, printre care: legea pentru redresarea și eficientizarea resurselor publice; legea privind reorganizarea unor autorități administrative autonome; modificarea Ordonanței nr. 109/2011 referitoare la guvernanța corporativă a întreprinderilor publice; acte normative cu impact în domeniul sănătății. Cea mai importantă contestație provine din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care se referă la schimbarea regimului pensiilor magistraților.
Pe 4 septembrie, plenul ICCJ a decis în unanimitate să sesizeze CCR, considerând că legea adoptată „încalcă peste 30 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și multiple principii esențiale ale statului de drept”. Instanța supremă subliniază că independența justiției „nu poate fi relativizată prin argumente conjuncturale” și că statutul constituțional al judecătorului nu este un privilegiu, ci „o garanție fundamentală pentru democrație”. Legea contestată prevede că magistrații cu cel puțin 35 de ani vechime totală, dintre care minimum 25 de ani în funcții judiciare, se pot retrage la vârsta standard, beneficiind de o pensie de serviciu de 55% din baza de calcul, dar nu mai mult de 70% din venitul net obținut în ultima lună de activitate.
Guvernul și-a asumat răspunderea pentru această lege, parte dintr-un pachet de cinci acte normative adoptate în același mod. Dacă judecătorii constituționali o vor declara neconstituțională, premierul Ilie Bolojan a confirmat că va părăsi funcția de la Palatul Victoria.
