Decizia istorică a liderilor UE: Reformele sunt urgente!
Mai mulţi lideri europeni au subliniat miercuri „urgenţa” reformelor necesare pentru a evita declinul economic şi pentru a deveni „o putere independentă”. Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Friedrich Merz au avut poziţii divergente în cadrul acestei discuţii, prefigurând dezbateri intense între Germania şi Franţa în săptămânile următoare.
Macron a reluat campania sa „Fabricat în Europa” înainte de o reuniune importantă a Uniunii Europene, intrând în conflict cu Merz cu privire la cele mai bune soluţii pentru problemele economice ale Europei. În discursul său, ţinut în cadrul unei întâlniri a liderilor de afaceri la Anvers, Macron a îndemnat ţările europene să prioritizeze resursele locale în sectoare strategice precum industria chimică, cipurile şi tehnologia. „Dacă doriți să păstrați locurile de muncă pe acest continent, dacă doriți să păstrați modelele noastre sociale, dacă doriți să vorbiți despre semiconductori, despre industria chimică, trebuie să păstrăm și să definim, în mod intenționat, conținutul european”, a afirmat el.
În contrast, Merz a avertizat că o abordare de tip „Fabricat în Europa” ar putea fi prea restrictivă. „Ar trebui să folosim regulile de preferință europeană, dar într-un mod inteligent, numai pentru sectoarele strategice critice și numai ca ultimă soluție”, a declarat Merz.
Europa se confruntă cu provocări legate de aprofundarea pieței unice și adoptarea reformelor economice, în contextul în care SUA devine din ce în ce mai protecționistă, iar China își extinde puterea industrială. Deși liderii europeni recunosc necesitatea de a spori competitivitatea blocului, există divergențe profunde cu privire la modalitățile de realizare a acestui obiectiv.
Divergențe asupra agendei „Cumpărați produse europene”
Franța a promovat o agendă „Cumpărați produse europene” la nivelul UE, vizând domenii precum producția de echipamente de apărare și regulile de achiziții publice. Acest demers apare pe fondul pregătirilor Comisiei Europene pentru a prezenta Legea privind accelerarea industrială, care va stabili procentul de componente europene necesare în produse. Comisia va introduce norme care vor impune condiții stricte pentru investițiile străine, inclusiv partajarea tehnologiilor și angajarea de lucrători locali.
Merz a avertizat împotriva unei abordări „restrânse”, subliniind că „Fabricat în Europa” ar trebui să însemne reducerea birocrației, consolidarea pieței unice și diversificarea comerțului. O altă problemă care divide Parisul și Berlinul este datoria comună. Macron a reiterat sprijinul pentru extinderea capacității UE de a finanța investiții strategice, afirmând: „Dacă vrem să avem nivelul potrivit de investiții în spațiu, apărare și securitate, tehnologii curate, inteligență artificială și cuantică, singura cale este emiterea comună de datorii.” Berlinul se opune acestei idei, propunând ca banii din bugetul pe termen lung al UE să fie investiți în sectoare strategice.
Sentimentul de urgență
Înaintea reuniunii de joi, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că există un „sentiment clar de urgență” în rândul liderilor UE pentru a lua decizii cu impact. Totuși, nu se așteaptă progrese majore la reuniunea care va fi prezidată de Costa, la care vor participa fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, și fostul prim-ministru italian, Enrico Letta.
Liderii UE vor discuta despre modalități de integrare a piețelor, acordarea de prioritate companiilor din UE în contractele publice și relaxarea normelor pentru a facilita crearea de companii mai mari. Participanții se vor reuni din nou în martie pentru a-și consolida planurile.
În cadrul summitului liderilor de afaceri de la Anvers, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că există „prea multă supra-reglementare” în Europa, promițând să prezinte luna viitoare o nouă structură de companie la nivel european cunoscută sub numele de „Regimul 28”. Macron a subliniat importanța avansării în direcția unei „uniuni energetice” complete, afirmând că decarbonizarea trebuie să devină un motor al competitivității, nu un vector al declinului industrial.
„Este clar că acesta este un punct de cotitură structural,” a adăugat Macron, insistând asupra necesității companiilor de a beneficia de o mai bună protecție împotriva supraofertei de produse din țări cu norme mai puțin stricte de decarbonizare.
