Decizia CCR privind disputa dintre Guvern și ÎCCJ asupra salariilor restante ale magistraților va fi anunțată pe 23 septembrie
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis să amâne pronunțarea asupra sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan, referitoare la conflictul juridic de natură constituțională dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Această dispută vizează plata restanțelor salariale ale magistraților, estimate de Executiv la peste 4 miliarde de lei. Pronunțarea va avea loc pe 23 septembrie, conform unui comunicat al CCR.
În cadrul dezbaterilor, care au durat mai bine de o oră, judecătorii constituționali au ascultat argumentele reprezentanților Guvernului și ai ÎCCJ. Executivul susține că obligarea Guvernului printr-o hotărâre judecătorească să aloce fonduri pentru plata restanțelor salariale ar afecta deficitul bugetar și ar reprezenta o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești. Pe de altă parte, reprezentanții ÎCCJ au argumentat că nu este pentru prima dată când o instanță obligă o instituție publică să achite drepturi salariale restante și au respins acuzațiile de depășire a competențelor.
Sesizarea a fost depusă după ce ÎCCJ a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță pentru neplata acestor restanțe salariale, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară, subliniind că sarcina puterii judecătorești este de a interpreta și aplica legile existente, nu de a gestiona finanțele publice.
În luna martie, ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități. Curtea de Apel București a admis acțiunea și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească aceste drepturi salariale, inclusiv prin rectificare bugetară, stabilind un termen de 10 zile pentru executarea deciziei, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
Acest conflict juridic a stârnit controverse, Ministerul de Finanțe avertizând că o astfel de decizie ar putea afecta separația și echilibrul puterilor în stat și ar putea provoca prejudicii grave asupra bugetului de stat.
