Impactul devastator al războiului asupra vieții iranienilor
Economia Iranului este sever afectată de război, sancțiuni și blocada navală americană, iar populația se confruntă cu o explozie a prețurilor și pierderi masive de locuri de muncă. Inflația anuală a depășit 53%, iar prețurile alimentelor au crescut cu peste 115% comparativ cu anul trecut. Mulți iranieni afirmă că își permit doar produse de strictă necesitate, precum pâinea și cartofii.
Controlul exercitat de Iran asupra Strâmtorii Ormuz influențează aprovizionarea mondială cu energie și provoacă turbulențe economice globale. Totuși, dificultățile economiei Republicii Islamice testează capacitatea țării de a rezista războiului și de a sfida cererile Washingtonului. Economistul Hadi Kahalzadeh de la Universitatea Brandeis a declarat că costul economic al războiului și al blocadei navale americane „a fost fără precedent pentru Iran”. Totuși, el subliniază că Iranul a rezistat decenii întregi presiunilor economice și sancțiunilor, iar capacitatea sa de adaptare nu a fost distrusă.
„Iranul poate probabil evita un colaps economic complet sau o penurie totală de bunuri esențiale, dar la un cost foarte ridicat”, a afirmat Kahalzadeh. „Costul principal va fi suportat de iranienii obișnuiți prin inflație mai mare, mai multă sărăcie, servicii mai slabe și o viață de zi cu zi mult mai dificilă.” Fondul Monetar Internațional estimează că economia iraniană se va contracta cu aproximativ șase puncte procentuale în următorul an. Centrul oficial de statistică al Iranului a raportat că inflația anuală a ajuns la 53,7%, iar inflația la alimente a depășit 115% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Moneda iraniană, rialul, a pierdut peste jumătate din valoare în ultimul an, ajungând la un minim istoric de 1,9 milioane de riali pentru un dolar. Problemele economice au alimentat protestele masive care s-au răspândit în întreaga țară în luna ianuarie. O analiză Associated Press realizată în magazine alimentare din Teheran a constatat că prețurile la alimente au crescut semnificativ din februarie, de la începerea războiului: carnea de pui și miel s-a scumpit cu 45%, orezul cu 31%, iar ouăle cu 60%.
Autoritățile iraniene au anunțat măsuri pentru a-i ajuta pe iranieni să facă față prețurilor ridicate. Cu toate acestea, multe dintre aceste politici, inclusiv o majorare cu 60% a salariului minim și programe de cupoane pentru produse esențiale, contribuie la alimentarea inflației, conform economistului Taymur Rahmani de la Universitatea din Teheran. Mohammad Deljoo, un bărbat de 73 de ani, a spus că își întreține familia cu doi copii dintr-un venit zilnic de doar patru dolari. „Cumpărăm doar strictul necesar, lucruri precum pâine și cartofi. Chiar și ouăle au devenit prea scumpe pentru noi”, a afirmat el.
În 2019, clasa de mijloc a Iranului se redusese la aproximativ 55% din populație, iar noi sancțiuni, războaiele, corupția și administrarea defectuoasă a economiei au redus și mai mult acest procent. Potrivit unui raport publicat de agenția ONU pentru dezvoltare, războiul va împinge probabil milioane de iranieni sub pragul sărăciei.
Liderii Iranului încearcă să întărească moralul populației, cerându-le să suporte dificultățile economice de dragul efortului de război. Noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, a descris actuala fază a conflictului drept un „câmp de luptă economic” și le-a cerut angajatorilor „să evite pe cât posibil concedierile”. Președintele parlamentului, Mohammad Bagher Qalibaf, a îndemnat iranienii „să fie cumpătați” în cheltuieli și a subliniat datoria autorităților și a populației de a se ajuta reciproc pentru a reduce efectele economice.
Blocada americană a restricționat comerțul vital al Iranului prin Golf. Peste 90% din comerțul iranian, în special exporturile de petrol, trec prin porturile din sudul țării. Farmani, un șofer de taxi, a declarat că nu dorește să accepte o pace „umilitoare” cu Statele Unite și Israelul, afirmând că „o țară care a sacrificat atât de mulți martiri și are atât de mulți oameni dispuși să-și dea viața nu poate pur și simplu să lase pe alții, de peste lume, să ne dicteze condițiile.”
