De la celula de detenție la tronul puterii: Povestea colonelului Michael Randrianirina, liderul militar al Madagascarului
Înainte de weekendul trecut, colonelul Michael Randrianirina era o persoană necunoscută pentru majoritatea locuitorilor din Madagascar. Totuși, în doar câteva zile, el a devenit cea mai puternică persoană din țară, fiind investit în funcția de președinte, conform informațiilor de la BBC.
Ascensiunea bruscă a lui Randrianirina a început sâmbăta trecută, când, în calitate de șef al unității militare de elită CAPSAT, a condus trupele sale în centrul capitalei, alăturându-se miilor de protestatari care cereau demisia președintelui Andry Rajoelina. După fuga acestuia din oraș și votul parlamentarilor pentru destituirea lui, Randrianirina s-a prezentat în fața palatului prezidențial vacant și a anunțat că CAPSAT preia puterea. Curtea Constituțională a confirmat apoi că el este noul conducător al țării, în ciuda insistențelor președintelui destituit că rămâne la putere.
Colonelul Randrianirina, în vârstă de 51 de ani, are o aură rară de mister; informațiile despre el în domeniul public sunt limitate. S-a născut în 1974 în Sevohipoty, un sat din regiunea Androy, din sudul Madagascarului. A fost guvernator al regiunii Androy între 2016 și 2018 sub fostul președinte Hery Rajaonarimampianina și a fost șeful unui batalion de infanterie în Toliara până în 2022. Randrianirina a criticat deschis regimul lui Rajoelina, care a preluat puterea printr-o lovitură de stat în 2009 și a revenit la conducere în 2018 după câștigarea alegerilor.
În noiembrie 2023, el a fost închis într-o închisoare de maximă siguranță, acuzat de incitare la revoltă și planificare a unei lovituri de stat. Susținătorii săi, inclusiv grupuri de studenți și colegi soldați, au susținut că încarcerarea sa a fost o măsură politică nedreaptă, iar el a fost eliberat în februarie anul următor.
Cu câteva ore înainte de a prelua oficial puterea marți, Randrianirina s-a descris pentru BBC ca un simplu „slujitor” al poporului, emanând farmec, încredere și ospitalitate, dar fără arogantă. Jurnalistul malgaș Rivonala Razafison l-a caracterizat ca fiind „simplu, dar dur”, „direct” și „patriot”. El a subliniat influența istorică a Franței asupra țării, afirmând: „De ce nu pot vorbi limba mea, malgașă?”, refuzând să glorifice limba colonială.
Liderul CAPSAT a afirmat că prioritatea sa este „bunăstarea socială”, o problemă urgentă într-o țară în care aproximativ 75% din populație trăiește sub pragul sărăciei. El a declarat că armata va guverna timp de maximum doi ani alături de un guvern civil, înainte de organizarea alegerilor. La ceremonia de depunere a jurământului, el a renunțat la uniforma militară pentru un costum elegant, purtând o eșarfă oficială și o stea a funcției la sacou.
„Ne angajăm să rupem cu trecutul”, a spus el, promițând să abordeze cauzele profunde ale protestelor generației Z, inclusiv penuria de energie electrică și apă. După ceremonie, a anunțat o anchetă asupra companiei de stat de electricitate și apă, lăsând impresia că intenționează să nu facă prizonieri în misiunea sa de reformare a națiunii insulare din Oceanul Indian.
