De ce variază cifrele inflației între INS și Eurostat
Românii se confruntă frecvent cu două cifre diferite privind inflația: una anunțată de Institutul Național de Statistică (INS) și cealaltă publicată de Eurostat, ceea ce generează adesea confuzie. De exemplu, pentru luna aprilie 2026, INS a raportat o rată anuală a inflației de 10,7%, calculată pe baza Indicelui Prețurilor de Consum (IPC), în timp ce Eurostat a indicat o inflație de 9,5%, utilizând Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC/HICP). Această discrepanță nu semnifică neapărat o eroare a vreunei instituții, ci se datorează diferitelor metode și indicatori folosiți.
Conform Eurostat, România a avut cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, depășind media UE de 2,4% și media zonei euro de 2,2%. Datele INS arată că, în aprilie, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 9,8%, mărfurile nealimentare cu 10,2%, iar serviciile cu 13,2%.
Diferențele metodologice dintre INS și Eurostat
INS folosește IPC, care se axează pe consumul rezidenților români, inclusiv cheltuielile efectuate în afara țării. În contrast, Eurostat utilizează IAPC, care măsoară consumul realizat pe teritoriul României, indiferent de cetățenia cumpărătorilor. Aceasta reprezintă o diferență semnificativă în metodologia de calcul.
Necesitatea unui indice armonizat
Indicele armonizat al prețurilor de consum a fost creat pentru a permite comparabilitatea între statele membre ale Uniunii Europene. Fiecare națiune are o structură de consum diferită, iar clasificarea și calcularea ponderilor din coșul de consum variază. Eurostat aplică o metodologie unitară pentru a asigura o comparare corectă între economii, iar IAPC este utilizat de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru a evalua stabilitatea prețurilor în zona euro și pentru criteriile de aderare la zona euro.
Ce este inflația?
Inflația este definită ca o creștere generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor într-o economie. Aceasta duce la scăderea puterii de cumpărare, ceea ce înseamnă că, cu aceeași sumă, se pot achiziționa mai puține produse. Inflația este măsurată prin monitorizarea evoluției prețurilor pentru un coș de consum care include alimente, energie, haine, servicii, transport, telecomunicații, chirii și alte produse utilizate de populație.
Structura coșului de consum
Una dintre explicațiile principale pentru diferențele dintre INS și Eurostat se leagă de structura coșului de consum. INS utilizează un nomenclator propriu bazat pe consumul populației române, având 54 de grupe de produse alimentare, 112 grupe de produse nealimentare și 50 de categorii de servicii. IAPC, pe de altă parte, utilizează clasificarea europeană ECOICOP, aplicată uniform în toate statele membre ale Uniunii Europene, ceea ce duce la gruparea diferită a produselor și serviciilor.
Diferențele apar și în modul de stabilire a ponderilor produselor și serviciilor. INS folosește date din Ancheta Bugetelor de Familie pentru a determina importanța fiecărui produs în coșul de consum, în timp ce IAPC se bazează pe reguli armonizate europene și date din conturile naționale.
Colectarea datelor de către INS
INS colectează lunar date despre prețuri din 42 de reședințe de județ, 68 de centre statistice și aproximativ 8.000 de unități comerciale și de servicii. Statisticienii înregistrează prețurile reale plătite de consumatori, inclusiv TVA, iar datele sunt ulterior agregate pentru calculul indicilor de prețuri. IPC este calculat pe baza unui indice de tip Laspeyres, o metodă statistică frecvent utilizată pentru măsurarea inflației.
Contextul actual al inflației în România
Conform guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, presiunile inflaționiste s-au amplificat, iar România ar putea experimenta noi creșteri de prețuri în perioada următoare. BNR a revizuit prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, de la 3,9% la 5,5%. Isărescu a subliniat că inflația ar putea continua să crească în următoarele luni, cu posibile valori de până la 11%.
Între factorii care contribuie la inflație se numără creșterea prețurilor la energie, evoluția cotațiilor petrolului, tensiunile geopolitice și majorările de taxe. Guvernatorul a avertizat asupra riscurilor din economia europeană, menționând că există posibilitatea de stagflație, caracterizată prin creștere economică slabă și inflație ridicată. BNR estimează că inflația va începe să scadă treptat din a doua parte a anului viitor, ajungând la 2,9% la finalul anului 2027.
