De ce hantavirusul de pe nava de croazieră nu are șanse să genereze o nouă pandemie
Tulpina rară Andes (Anzi) a hantavirusului, care s-a răspândit printre pasagerii vasului de croazieră MV Hondius, este cunoscută pentru capacitatea sa de a se transmite de la o persoană la alta. Cu toate acestea, epidemiologii nu au intrat în panică. Boala, care a ucis între 30% și 60% dintre persoanele infectate în focarele anterioare, este, în mod paradoxal, motivul pentru care nu poate provoca o criză globală, conform cercetătorilor în sănătate.
Simptomele s-au manifestat rapid în cazul persoanelor infectate pe vasul MV Hondius, incluzând febră, simptome gastrointestinale, pneumonie și dificultăți respiratorii. Din cele opt persoane infectate – cinci cazuri confirmate și trei suspectate – trei au murit.
Potențialul unei pandemii depinde în principal de „arhitectura transmiterii, nu de letalitate”, a explicat Amesh Adalja, cercetător principal al Centrului Johns Hopkins pentru Securitatea Sanitară. „Factorul biologic care facilitează pandemiile este modul în care un agent patogen se transmite între oameni – nu cât de bolnavi îi face.”
Virologul Thomas G. Ksiazek a declarat: „Acest virus nu este ceva nou în lume. Dacă ar fi devenit o epidemie, s-ar fi întâmplat acum mult timp.” În ciuda creșterii nivelului de anxietate printre public, generată de primele știri despre focarul de hantavirus, specialiștii subliniază că pericolul izbucnirii unei pandemii nu este legat de mortalitate, ci de abilitatea virusului de a se răspândi înainte ca persoanele infectate să devină grav bolnave.
În cazul hantavirusului, transmiterea de la om la om este extrem de limitată. „Nu rata mortalității contează pentru potențialul pandemic, ci abilitatea de transmitere de la un om la altul”, a afirmat Bill Hanage, epidemiolog de la Harvard School of Public Health. Chiar și într-un scenariu extrem, pe vasul de croazieră, transmiterea a fost rară și s-a limitat la persoanele care au petrecut mult timp împreună.
Hantavirusul nu se transmite cu ușurință și nu se răspândește înainte ca persoana infectată să prezinte primele simptome. Perioada de incubație este de câteva zile sau săptămâni, iar odată ce simptomele apar, starea de sănătate a pacienților se deteriorează rapid.
„Patogenii cu cel mai mare potențial pandemic le permit adesea oamenilor să rămână mobili și conectați social în timpul perioadei infecțioase”, a explicat Zoe Weiss, director de microbiologie la Tufts Medical Center. Spre deosebire de COVID-19, care se poate răspândi înainte de apariția simptomelor, hantavirusul limitează mobilitatea pacienților odată ce boala se instalează.
Simptomele severe ale hantavirusului se dezvoltă repede, iar pacienții pot ajunge în insuficiență respiratorie în câteva zile. „Pentru multe dintre aceste infecții foarte severe și letale, pacienții sunt cei mai contagioși atunci când sunt deja foarte bolnavi”, a adăugat Weiss. În acest moment, este puțin probabil ca aceștia să interacționeze cu alții.
Hantavirusul „nu este adaptat pentru a fi transmis între oameni. Este adaptat să fie transmis între gazdele sale rozătoare”, a explicat Angie Luis, profesor asociat la Universitatea din Montana. În cazul în care hantavirusul ar fi fost un virus respirator, s-ar fi putut răspândi rapid, dar în schimb, au fost raportate doar opt cazuri, necesită contact apropiat și susținut pentru transmitere.
Experții consideră că, pentru ca hantavirusul să devină o amenințare pandemică, ar fi necesare schimbări coordonate în modul în care virusul intră în celulele umane și se multiplică. Această cale evolutivă nu este considerată aproape a se întâmpla.
