De ce este esențial să menținem ratingul de țară
Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului interimar Ilie Bolojan, a discutat despre consecințele unei posibile degradări a ratingului de țară, avertizând că aceasta ar putea bloca accesul la finanțare și ar putea duce la dispariția investitorilor importanți. În emisiunea „În fața ta” de la Digi24, economistul a subliniat importanța menținerii ratingului de investment grade, pe care România îl deține din 2004-2005.
„Foarte mulți investitori de pe piețele financiare internaționale au politici investiționale care le permit să investească doar în instrumente clasificate drept investment grade. Separarea dintre investment grade și non-investment grade, adică junk, este foarte importantă, deoarece, în momentul în care ieși din categoria investment grade, dispari pur și simplu de pe radarul multor investitori”, a explicat Dumitru.
România are un necesar foarte mare de finanțare, fiind necesară emiterea a peste 20 de miliarde de lei datorie în fiecare lună pentru a acoperi deficitul bugetar și a refinanța obligațiile ajunse la scadență. Chiar cu un deficit bugetar în scădere, țara are nevoie urgentă de finanțare, iar menținerea statutului de investment grade este crucială pentru a evita împrumuturi mai dificile și costisitoare.
În ciuda unei situații economice mai bune în trecut, ratingul României nu a fost îmbunătățit niciodată. De exemplu, în 2015, când deficitul bugetar era de doar 0,5% din PIB, agențiile de rating nu au avut suficientă încredere pentru a modifica ratingul. „Privind retrospectiv, este greu să le condamnăm, pentru că, după 2015, deficitul bugetar a început din nou să crească accelerat”, a spus economistul.
Percepția piețelor financiare
Dumitru a explicat că, în ciuda costurilor de finanțare mai mari decât ale unor state cu rating mai slab, România se confruntă cu o percepție negativă din partea piețelor financiare. Chiar dacă agențiile de rating nu au retrogradat România în 2024, când deficitul a depășit 9% din PIB, piețele financiare au penalizat imediat țara, crescând costurile de finanțare.
„Așadar, rămâi pe radarul marilor investitori, dar te împrumuți mai scump, pentru că ești perceput ca fiind mai riscant”, a adăugat el.
Necesarul de finanțare și sistemul bancar
Economistul a subliniat că necesarul foarte mare de finanțare crește costurile împrumuturilor. România a fost unul dintre cei mai mari emitenți de eurobonduri din Europa Centrală și de Est, iar cererea ridicată de finanțare duce inevitabil la creșterea costurilor. Deși datoria publică a României este de aproximativ 60% din PIB, sub media europeană de peste 90%, capacitatea de finanțare este o problemă majoră. Sistemul bancar românesc este de aproximativ cinci ori mai mic decât media UE, ceea ce face mai greu de susținut o datorie publică de 60% din PIB într-o astfel de economie.
