Tensiunile politice afectează economia României
Tensiunile politice generate de adoptarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan încep să aibă efecte directe asupra economiei, a avertizat președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Într-o intervenție la Digi24, Dăianu a subliniat că deprecierea rapidă a leului și tensiunile din piețele financiare sunt legate „în mod nemijlocit” de criza politică, cu riscul ca România să fie penalizată de investitori dacă procesul de reducere a deficitului bugetar este abandonat.
Cursul euro a crescut la aproape 5,22 lei la cotația oficială, înregistrând o creștere de 12 bani în mai puțin de o săptămână. Pe piața interbancară, moneda europeană a atins chiar și pragul de 5,24 lei, un nou maxim istoric pentru România. Inflația rămâne aproape de două cifre, iar deficitul bugetar continuă să fie cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Potrivit datelor, deficitul bugetar a scăzut în primele trei luni ale anului de la 2,28% anul trecut la puțin peste 1% anul acesta, însă ținta pentru întregul an rămâne una dificilă: 6,2% din PIB.
Reacția piețelor valutare
Dăianu a explicat că reacția pieței valutare era de așteptat în contextul instabilității politice și al dezechilibrelor economice existente. „Leul a fost relativ stabil în ultima perioadă datorită perspectivei unei corecții bugetare importante. Tensiunile din piața valutară sunt legate direct de criza politică”, a declarat acesta. El a adăugat că deprecierea leului afectează prețul importurilor și alte aspecte care influențează viața cetățenilor români.
Necesitatea consolidării fiscale
Dăianu a avertizat că România nu își permite să abandoneze procesul de reducere a deficitului bugetar și a criticat discursurile politice care promit reduceri de taxe sau minimalizează problema deficitului. „O consolidare fiscal-bugetară nu se poate face fără costuri. Nu ai cum. Putem imagina măsuri care să ajute unele sectoare economice, dar în condițiile acestui proces de corecție este foarte dificil să vorbim despre relansare economică”, a afirmat el.
Întrebat despre afirmațiile unor politicieni care consideră deficitul bugetar ca fiind neimportant, Dăianu a subliniat: „Cum să nu fie important deficitul bugetar? Împrumuturile acestea nu exprimă dorința cuiva aflat la conducerea treburilor publice. Dacă am putea să nu mai facem împrumuturi, dar nu se poate.”
Impactul crizei politice asupra economiei
Referitor la o posibilă criză politică prelungită, Dăianu a spus că România are un buget deja construit și a înregistrat semnale pozitive în primele luni ale anului. Cu toate acestea, a avertizat că România nu este într-o poziție în care să își permită instabilitate politică sau experimente. „Noi avem mari vulnerabilități economice și nu ne permitem să ne jucăm”, a declarat el.
Apelul la responsabilitate politică
În final, Dăianu a criticat faptul că discuțiile politice au început deja să se concentreze pe alegerile din 2028. „Țara trebuie să fie guvernată în 2026, în 2027, în 2028. Trebuie să continuăm reforme și să facem corecție bugetară. Și noi ne gândim la 2028”, a concluzionat el.
Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentarii Partidului Social Democrat, Alianța pentru Unirea Românilor și PACE – Întâi România împotriva Guvernului Bolojan a fost adoptată marți cu 281 de voturi „pentru”, ceea ce a condus la demiterea Executivului și la deschiderea negocierilor pentru formarea unei noi majorități parlamentare.
