Alegerea noului Dalai Lama
Alegerea succesorului lui Dalai Lama, liderul spiritual al budiștilor tibetani, suscită un interes deosebit nu doar în rândul adepților religiei, ci și din partea Chinei, Indiei și Statelor Unite, din motive strategice. Dalai Lama, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, împlinește 90 de ani duminica aceasta și este considerat una dintre cele mai influente personalități ale lumii, având adepți dincolo de granițele budismului.
Cum a fost ales actualul lider al budiștilor tibetani
Conform tradiției tibetane, sufletul unui călugăr budist în vârstă se reîncarnează după moarte. Al 14-lea Dalai Lama, născut Lhamo Dhondup pe 6 iulie 1935 într-o familie de fermieri din nord-estul Tibetului, a fost identificat ca reîncarnarea acestuia la vârsta de doar doi ani. O echipă de căutare trimisă de guvernul tibetan a decis astfel pe baza mai multor semne, inclusiv o viziune revelată unui călugăr în vârstă. Căutătorii au fost convinși când copilul a identificat obiectele personale ale celui de-al 13-lea Dalai Lama cu fraza „Este al meu, este al meu.” În iarna anului 1940, Lhamo Thondup a fost dus la Palatul Potala din Lhasa și instalat oficial ca lider spiritual al tibetanilor.
Cum va fi ales succesorul său
În cartea sa „Vocea celor fără voce”, publicată în martie 2025, Dalai Lama a declarat că succesorul său se va naște în afara Chinei. El trăiește în exil în nordul Indiei din 1959, după ce a fugit de o revoltă eșuată împotriva regimului comunist al lui Mao Zedong. Dalai Lama a menționat că va dezvălui detalii despre succesiunea sa în jurul datei la care va împlini 90 de ani. Parlamentul tibetan în exil, cu sediul în orașul himalayan Dharamshala, a instituit un sistem prin care guvernul în exil își va continua activitatea, iar oficialii Fundației Gaden Phodrang sunt responsabili pentru găsirea și recunoașterea succesorului său. Fundația a fost înființată în 2015 pentru a „menține și susține tradiția și instituția Dalai Lama” în ceea ce privește îndatoririle sale religioase și spirituale.
Ce spune China
China afirmă că liderii săi au dreptul de a aproba succesorul Dalai Lama, moștenire din perioada imperială. Un ritual de selecție, în care numele posibilelor reîncarnări sunt extrase dintr-o urnă de aur, există din 1793, din timpul dinastiei Qing. Oficialii chinezi au susținut că reîncarnarea Dalai Lama ar trebui decisă conform legilor naționale, care stipulează utilizarea urnei de aur și nașterea reîncarnărilor în interiorul granițelor Chinei. Mulți tibetani suspectează că orice implicare a Chinei în selecție este o manevră pentru a exercita influență asupra comunității. Dalai Lama a declarat că este inadecvat ca comuniștii chinezi, care resping religia, să se amestece în sistemul reîncarnării, mai ales în cel al Dalai Lama.
În cartea sa, el a cerut tibetanilor să nu accepte „un candidat ales în scopuri politice de către oricine, inclusiv de către cei din Republica Populară Chineză”. Beijingul îl consideră pe Dalai Lama un „separatist” și interzice afișarea fotografiei sale sau orice manifestare publică de devotament față de el. În martie 2025, un purtător de cuvânt al ministerului chinez de externe a declarat că Dalai Lama este un exilat politic care „nu are niciun drept să reprezinte poporul tibetan”. China neagă că ar suprima drepturile poporului tibetan și afirmă că dominația sa a pus capăt iobăgiei și a adus prosperitate în regiunea Tibet.
Rolul Indiei și al SUA
India găzduiește peste 100.000 de budiști tibetani care sunt liberi să studieze și să lucreze acolo, iar mulți indieni îl venerează pe Dalai Lama. Experții în relații internaționale afirmă că prezența sa în India oferă New Delhi un fel de pârghie în fața rivalului său, China. Statele Unite, confruntate cu o concurență tot mai mare din partea Chinei pentru dominația globală, au declarat că sunt angajate în promovarea drepturilor omului pentru tibetani. Legiuitorii americani au subliniat că nu vor permite Chinei să influențeze alegerea succesorului Dalai Lama. În 2024, președintele american Joe Biden a semnat o lege care solicită Beijingului să rezolve disputa privind cererile Tibetului pentru o mai mare autonomie.
