Japonia și provocările supraturismului
Castelul Himeji, situat pe un deal în vestul Japoniei, este cunoscut sub numele de „castelul stârcului alb” datorită acoperișurilor sale albe și impresionante. Această fortăreață din secolul al XVII-lea atrage anual peste 1,5 milioane de vizitatori, dar Japonia se confruntă cu provocările generate de numărul tot mai mare de turiști străini. În acest context, Himeji a majorat recent prețul biletelor de intrare pentru vizitatorii non-rezidenți, de la 2.500 de yeni (aproximativ 15,50 dolari) începând cu 1 martie, menținând prețul de 1.000 de yeni (6,20 dolari) pentru locuitorii orașului.
În prima lună de la majorarea prețurilor, numărul vizitatorilor a scăzut cu 17%, conform așteptărilor biroului de administrare. Kensuke Tsushi, reprezentant al acestui birou, a menționat că veniturile din vânzarea biletelor s-au dublat, subliniind că prețurile diferențiate sunt o modalitate de a gestiona fluxul de turiști. Numărul vizitatorilor străini la Himeji a crescut de la 387.000 în 2018 la 547.000 anul trecut, iar planurile de gestionare prevăd o creștere la 1,2 milioane pe an, ceea ce va crește costurile de întreținere.
Nemulțumirile legate de aceste măsuri provin în principal de la vizitatorii japonezi din afara orașului Himeji, care consideră că monumentele naționale ar trebui să fie accesibile tuturor. Japonia își propune să crească numărul de turiști străini și veniturile generate, însă acest lucru vine cu îngrijorări legate de supraturism, cum ar fi aglomerația în orașe precum Tokyo și Kyoto, aruncarea deșeurilor în spațiile publice și comportamentul antisocial.
Printre strategiile adoptate se numără sistemul de prețuri diferențiate, care, pentru a evita percepția de discriminare, este aplicat și pentru vizitatorii care nu sunt rezidenți în oraș. De asemenea, taxa de plecare pentru toți călătorii va fi triplă, atingând 3.000 de yeni (18,55 dolari), iar taxele de viză vor crește de cinci ori, ajungând la 15.000 de yeni (93 de dolari).
Kyoto este un alt exemplu emblematic al problemelor cauzate de supraturism, iar municipalitatea ia în considerare majorarea tarifelor la autobuz pentru persoanele care nu sunt rezidente. Această practică a fost deja implementată în regiunile din Japonia, inclusiv pentru feriboturile care conectează insulele.
Yoko Fujihara, o rezidentă din Nagano, a observat că este obișnuit ca persoanele care nu sunt rezidente să plătească mai mult pentru serviciile locale, cum ar fi băile termale. De asemenea, Agenția pentru Afaceri Culturale din Japonia a decis să impună tarife mai mari pentru turiștii străini la muzeele și galeriile de artă de stat.
Creșterea numărului de turiști străini este semnificativă: după ce a depășit 10 milioane de vizitatori pentru prima dată în 2013, cifra a ajuns la peste 42 de milioane anul trecut. Guvernul japonez vizează un obiectiv de 60 de milioane de turiști până la sfârșitul acestui deceniu, iar cheltuielile turiștilor străini au crescut cu 16% în 2025, atingând 9,5 trilioane de yeni (59 miliarde de dolari).
O mare parte din aceste fonduri sunt alocate măsurilor de combatere a comportamentelor antisociale și a deșeurilor. Bugetul Agenției Japoneze de Turism va fi majorat cu peste 700%, ajungând la 10 miliarde de yeni (62 de milioane de dolari), pentru inițiative precum camere cu inteligență artificială pentru detectarea aglomerației și sisteme de rezervare care limitează numărul de vizitatori.
Japonia își propune, de asemenea, să încurajeze turiștii să viziteze și alte locații în afara destinațiilor populare, cum ar fi Tokyo, Muntele Fuji, Osaka și Kyoto, deși provocările rămân în a-i convinge pe turiști să se abată de la traseele frecventate.
