Criza din Orientul Mijlociu impulsionează acțiunile energetice ale statelor: Cipru își propune să înceapă exporturile de gaze naturale începând cu 2028
Pe fondul conflictelor din Golf, care au afectat tranzitul energiei prin puncte strategice precum Strâmtoarea Ormuz, Cipru ia în calcul exportul de gaze naturale începând cu anul 2028. Ministrul cipriot al Energiei, Michael Damianos, a subliniat că, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, statele nu pot depinde doar „de zone specifice”.
„Sperăm că vom avea gaze până în 2028. Cred că, în general, criza din Orientul Mijlociu arată că ar trebui să ne exploatăm rezervele, în special pe cele din afara regiunii Golfului. A avea rezerve exploatabile în estul Mediteranei ar trebui să fie o prioritate, nu doar pentru Cipru, ci în general pentru UE”, a declarat Michael Damianos.
Exportul de gaze naturale ar putea consolida eforturile Europei de a-și diversifica sursele de energie, mai ales în contextul războiului din Orientul Mijlociu, care a crescut îngrijorările legate de aprovizionare. Conflictul din Iran a suscitat preocupări cu privire la tranzitul energiei prin Strâmtoarea Ormuz, un coridor esențial pentru aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol. Aceasta a ajuns aproape în impas după ce Statele Unite și Israel au început atacurile asupra Iranului pe 28 februarie.
Cipru a descoperit rezerve estimate între 15 și 18 trilioane de metri cubi de gaze naturale în șase perimetre din zona sa economică exclusivă. Însă, exploatarea acestora a avansat lent, deoarece zăcămintele sunt dispersate în mai multe blocuri offshore și necesită decizii separate de investiții. Unul dintre cele mai importante zăcăminte este Cronos, descoperit de companiile Eni (Italia) și TotalEnergies (Franța), care ar conține peste trei trilioane de metri cubi de gaze. Cantitatea ar putea asigura consumul Ciprului pentru decenii sau ar putea susține exporturi către piețele regionale.
Cipru ia în calcul exportul gazelor către Europa prin Egipt. Zăcământul ar urma să fie dezvoltat folosind infrastructura existentă din Egipt, unde gazul ar fi procesat și lichefiat înainte de a fi exportat către piețele europene. Michael Damianos a declarat că varianta construirii unui terminal de export de gaze naturale lichefiate în Cipru nu este exclusă, însă aceasta ar depinde de descoperirea unor rezerve mai mari.
În paralel cu dezvoltarea sectorului gazelor, Cipru are în vedere și proiecte majore în energie, cum ar fi Marele Interconector Maritim (GSI), care ar urma să lege Grecia, Cipru și Israel. Michael Damianos a afirmat că „este un proiect important pentru securitatea aprovizionării”, având ca principal obiectiv consolidarea sistemului energetic al insulei și reducerea izolării acesteia față de rețelele energetice europene.
