Criza apei în Prahova
Criza apei potabile din Prahova a afectat peste 100.000 de oameni, lăsându-i fără apă timp de aproape o săptămână. Această situație a scos la iveală un sistem instituțional fragmentat, în care autorități județene, locale și centrale se contrazic public, iar responsabilitățile sunt pasate de la o instituție la alta. Problema a început cu lucrările executate la acumularea Paltinu, unde, din vară, s-a decis scăderea controlată a nivelului apei pentru a permite intervenții la golirile de fund ale barajului.
Cine spune adevărul?
Pe 22 octombrie, la Paltinu, a avut loc o inspecție tehnică, la care au participat reprezentanți ai Apele Române (ANAR, Administrația Bazinală Buzău–Ialomița, SGA Prahova), Hidroelectrica, firma de scafandri, CONSIB și Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova. Concluziile au fost consemnate într-un document intern, înregistrat pe 29 octombrie la Apele Române. Raportul indică două realități esențiale: golirile de fund ale barajului sunt blocate, iar alimentarea cu apă depinde de circuitul prin centrala hidroelectrică. De asemenea, există un risc de creștere a turbidității apei pe perioada lucrărilor.
Ministerul Mediului susține că ESZ Prahova nu a informat că o creștere a turbidității ar putea depăși limitele tehnologice ale Stației Voila, făcând imposibilă tratarea apei. Ministerul a întrebat în mai multe ședințe tehnice dacă există riscul ca populația să rămână fără apă, iar răspunsul a fost constant că nu există un astfel de pericol.
Pe de altă parte, Administrația Națională „Apele Române” recunoaște o „parte de vină” la nivel instituțional și admite că ar fi fost necesară o comunicare mai intensă, dar insistă că riscul a fost semnalat în cadrul comitetelor pentru situații de urgență. Prefectul județului Prahova, Daniel Nicodim, afirmă că nu a fost informat despre riscul de întrerupere a apei în timpul lucrărilor.
Dezastrul prezentat de Ministerul Mediului
Ministerul Mediului neagă că ar fi cunoscut riscul opririi alimentării cu apă și susține că ESZ Prahova nu a transmis că turbiditatea crescută ar putea conduce la imposibilitatea de a trata apa. Hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Prahova din 6 noiembrie nu avertizează asupra riscului de întrerupere a alimentării din cauza lucrărilor de la Paltinu, ci asupra riscurilor dacă lucrările nu ar fi fost realizate.
Ministerul acuză ESZ Prahova că nu a îndeplinit obligațiile legale de a informa despre riscurile privind continuitatea alimentării cu apă. ESZ Prahova nu a avertizat asupra riscurilor invocate acum, nu a prezentat limitele tehnologice ale stației, nu a informat că turbiditatea ridicată ar putea bloca tratarea și nu a activat măsuri preventive.
Ministerul subliniază că în mai multe ședințe tehnice, reprezentanții săi au întrebat explicit despre riscurile de întrerupere a alimentării cu apă, primind asigurări că nu există un astfel de risc. Ministerul cataloghează declarațiile apărute în spațiul public ca fiind „false și bazate pe interpretări eronate”.
Contextul crizei
Documentul care arată că Apele Române și ESZ Prahova știau că vor fi probleme cu apa, dar nu au luat măsuri, a fost înregistrat pe 29 octombrie. Acesta se referă la inspecția din 22 octombrie, unde s-a constatat că lucrările la golirea de fund pot provoca o creștere temporară a turbidității apei brute care ajunge la Stația de Tratare Voila. Reprezentanții ESZ Prahova au participat la această inspecție și au luat cunoștință de situație.
Ministerul Mediului a declarat că reprezentanții săi au întrebat expres despre riscurile de oprire a alimentării cu apă și au primit asigurări că nu există un astfel de pericol. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a acuzat lipsa de profesionalism și analize greșite, afirmând că cei vinovați „vor plăti”. Această situație a dus la un blocaj istoric, afectând grav alimentarea cu apă a populației. Criza va continua, cel mai probabil, până la sfârșitul acestei săptămâni.
