Cristian Diaconescu: Kievul caută dialog, dar Putin urmărește alte scopuri
Dincolo de armistițiu, ucrainenii sunt dispuși să stabilească o agendă de pace. Totuși, realitatea de pe teren arată că Federația Rusă nu a renunțat la obiectivele sale. Rusia își dorește, de asemenea, o fractură în relația transatlantică, a declarat Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe.
Acordul de inițiativă Witkoff – Dmitriev
Planul de pace american în 28 de puncte, destinat încetării războiului dintre Rusia și Ucraina, a rezultat din negocieri secrete între reprezentanții speciali ai președintelui american și ai dictatorului rus. Cristian Diaconescu a oferit o perspectivă asupra modului în care au decurs aceste discuții. „A fost un acord asumat parțial de ambele părți, la care s-a adăugat demersul de la Geneva, implicând europenii. Contextul este extrem de complicat, iar situația militară pe front în Ucraina arată o insistență din partea Federației Ruse pentru escaladare”, a remarcat Diaconescu.
Controlul teritorial în Ucraina
„În prezent, Ucraina deține doar aproximativ 10% din teritoriul Donbasului, în jur de 5.000 de kilometri pătrați. În partea de sud, ofensiva Federației Ruse vizează zona Mării Negre și Crimeea. Aceste elemente sunt parte integrantă a dezbaterilor dintre părțile implicate”, a subliniat Diaconescu.
Perspectiva asupra acordului
Diaconescu a menționat că prima variantă a acordului era inacceptabilă pentru Ucraina. „În Ucraina, nimeni nu poate ceda teritoriu fără un acord referendat. Alianța Nord-Atlantică nu a amendat Tratatul de la Washington decât în condițiile aderării unor noi state”, a adăugat el.
Discuții și alianțe
„Trebuie să vedem contextul mai larg. Nu mai putem discuta despre ceea ce înseamnă aliați sau inamici. Vorbim acum despre «frenemies», adică state care sunt aliate și inamice simultan. Lumea liberă își dorește un armistițiu”, a afirmat Diaconescu.
Ucrainenii sunt deschiși la negocieri, dar Federația Rusă pare că vrea să impună o agendă diferită. „Dacă Federația Rusă ar înceta agresiunea, ucrainenii ar fi mult mai dispuși să stabilească o agendă de pace. Totuși, pretențiile rămân neschimbate, ceea ce nu reprezintă o negociere, ci un dictat”, a concluzionat Diaconescu.
Implicațiile pentru România
„A nu se schimba frontierele prin forță este un principiu respectat de NATO. Dacă se recunoaște de facto apartenența Crimeei la Federația Rusă, acest precedent ar putea afecta întreaga delimitare a spațiilor maritime în Marea Neagră”, a subliniat fostul ministru de Externe.
