Tensiunile din Orientul Mijlociu provoacă o dublă provocare: inflație și stagnare economică
Războiul din Orientul Mijlociu produce efecte economice globale majore, exercitând presiune asupra inflației, creșterii economice și stabilității financiare. Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, a subliniat că actuala criză energetică generează simultan inflație ridicată și încetinire economică, într-un context deja fragil pentru România, marcat de dezechilibre fiscale și instabilitate politică.
„Cu sau fără armistițiu durabil, războiul din Orientul Mijlociu alimentează incertitudini severe, antrenând creșterea inflației, în tandem cu încetinirea activității economice. Impactul pe termen scurt asupra inflației rezultă direct din scumpirea combustibililor. Efectele pe termen lung sunt mult mai dificil de proiectat, deoarece depind de durata și intensitatea conflictului, precum și de transmisia în prețurile de consum”, a explicat Marinescu.
Scumpirea petrolului și impactul asupra inflației
Escaladarea tensiunilor din Golf a dus la creșteri semnificative ale prețului petrolului, care a ajuns în martie la 103 dolari/baril, cu aproximativ 50% mai mult decât în primele două luni ale anului, iar în aprilie a crescut la 115 dolari/baril. Prognoza EIA pentru trimestrul al doilea indică un preț al petrolului de peste 110 dolari/baril.
„Prețurile de consum resimt acest șoc aproape instantaneu, în special pe canalul combustibililor. Cele mai expuse la o accelerare pe termen lung sunt costurile de producție, care vor continua să preseze asupra prețurilor de consum. Estimăm creșteri de 1,5 – 2 puncte procentuale pentru inflația Ormuz, pe parcursul acestui an”, a adăugat Marinescu. Războiul provoacă deja perturbări majore în lanțurile de aprovizionare, iar indicatorii economici sugerează o deteriorare a activității economice în zona euro.
Impactul asupra economiei românești
Viceguvernatorul BNR a menționat că economia României este deja afectată de creșterea prețurilor la energie și combustibili. În martie, inflația a crescut peste așteptări, ajungând la aproape 10%, iar luna aprilie va aduce un nou impuls al inflației. „Principala cauză a fost scumpirea combustibililor cu circa 13%”, a explicat acesta.
„Dacă tensiunea se prelungește, prețurile ridicate la energie ar putea forța persistența «inflației Ormuz» pentru mai multe trimestre”, a afirmat Marinescu. Totuși, el a subliniat că România are o dependență energetică mai redusă comparativ cu alte state europene.
Politica monetară a BNR
În acest context, BNR a decis în aprilie să mențină neschimbată rata dobânzii de politică monetară și să adopte o strategie de tip „wait-and-see”. Marinescu a explicat că tipologia șocului, conjunctura economică și balanța riscurilor au determinat această reacție prudentă.
„O intervenție acum, prin înăsprirea condițiilor monetare, s-ar putea dovedi prematură. Efectele politicii monetare se pot suprapune, contradictoriu, pe atenuarea presiunilor inflaționiste”, a avertizat viceguvernatorul.
Perspectivele economiei globale și vulnerabilitatea României
Marinescu a transmis că noul șoc energetic afectează perspectivele economiei globale și ale României, estimând o încetinire a economiei mondiale cu cel puțin 0,3 puncte procentuale. Prognozele Băncii Mondiale și ale FMI pentru România au fost revizuite semnificativ în jos, la 0,5% și, respectiv, 0,7%.
România se confruntă cu inflație ridicată, deficit bugetar mare și costuri crescute de finanțare. Viceguvernatorul a subliniat importanța consolidării bugetare și a implementării investițiilor strategice pentru a evita deteriorarea credibilității economice.
„În actualul context fiscal-bugetar, politica monetară trebuie să evite să pună «sare pe rană» prin creșterea dobânzii de referință”, a concluzionat acesta, subliniind că stabilitatea politică este esențială în acest an pentru a menține încrederea investitorilor și a asigura succesul proiectelor strategice.
