Scădere a inflației în a doua jumătate a anului, dar instabilitatea din Orientul Mijlociu crește volatilitatea economică
Economia globală se află într-o perioadă de ajustări profunde, fiind influențată de efectele pandemiei, războiului, crizei energetice și noilor tensiuni din Orientul Mijlociu, care amplifică volatilitatea pe piețele internaționale. Viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu, a avertizat că, deși România beneficiază de unele avantaje structurale, începutul anului 2026 aduce semnale îngrijorătoare, iar procesul de scădere a inflației va fi lent și greu de anticipat.
Marinescu a explicat că noile conflicte din Orientul Mijlociu generează „runde severe de volatilitate economică”, influențând în special piața petrolului. „Războiul generează runde severe de volatilitate economică, pe măsură ce piața petrolului reacționează rapid și tăios, cu implicații globale”, a declarat Marinescu în cadrul conferinței „Tendințe Economice”.
Șocurile energetice nu se transmit instantaneu în economie, ci pe mai multe canale și în etape diferite. Inițial, costurile de transport sunt afectate, iar ulterior, în decurs de câteva luni, aceste efecte se reflectă în costurile de producție și în așteptările inflaționiste. „Aceste mecanisme nu operează simultan și nici uniform”, a subliniat oficialul BNR.
România, mai puțin dependentă energetic decât alte state din UE
În acest context, România are totuși unele elemente de reziliență. Potrivit datelor prezentate, dependența energetică a României este semnificativ mai redusă față de majoritatea statelor europene. În ultimii ani, aproximativ 30% din necesarul de energie a fost acoperit din importuri, un nivel comparabil cu Suedia și mult sub cel înregistrat în alte state din regiune, precum Cehia (39%), Polonia (46%) sau Ungaria (49%). Media Uniunii Europene este de 57%.
Un alt indicator relevant este intensitatea energetică, care arată cantitatea de energie utilizată raportată la PIB, unde România se poziționează mai bine decât alte state din regiune, pe fondul unor transformări structurale ale economiei. „România poate fi un pilon de stabilitate în arhitectura energetică regională”, a afirmat Marinescu, referindu-se inclusiv la resursele din Marea Neagră.
Semnale negative la începutul lui 2026
Deși economia României a continuat să crească în 2025, într-un ritm mai lent, începutul anului 2026 este marcat de evoluții negative. Industria a scăzut cu 3,9% în ianuarie, iar cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a înregistrat un declin de 9,1%. În plus, apar semnale îngrijorătoare privind restructurări și disponibilizări în rândul unor companii importante din industrie, precum Dacia sau Azomureș.
Anul 2025 a adus o schimbare importantă în structura creșterii economice, cu o contribuție de 1 punct procentual din investiții la o creștere de 0,7%, depășind consumul, care a contribuit cu 0,4 puncte procentuale. „Este important să consolidăm acest parcurs, pentru accelerarea potențialului productiv al economiei”, a spus Marinescu.
Inflația, o provocare continuă
Inflația rămâne una dintre principalele provocări, fiind influențată în special de factori externi, precum prețurile la combustibili și alimente neprocesate. Marinescu a estimat că rata anuală a inflației va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului. El a subliniat că procesul de dezinflație nu va fi liniar și că politica monetară trebuie să fie atent calibrată.
„Trebuie să evităm să punem «sare pe rană» prin creșterea ratei dobânzii de referință, dar și să evităm să punem «gaz pe foc», într-un context financiar dominat de riscuri multiple”, a punctat Marinescu.
Deficitul bugetar și costurile datoriei, sub presiune
Cosmin Marinescu a semnalat și situația critică a finanțelor publice, menționând că în bugetul pentru 2026, cheltuielile cu dobânzile ajung la aproximativ 3% din PIB, adică aproape jumătate din deficitul bugetar, estimat la 6,2% din PIB. Această estimare nu include riscurile în creștere generate de tensiunile globale.
Marinescu a avertizat că, în vremuri complicate, asemenea tensiuni se traduc direct în costuri financiare, prin creșterea dobânzilor și prin presiuni asupra cursului valutar. „Aceste efecte ajung uneori la sume de ordinul miliardelor de euro și trebuie evitate”, a concluzionat el.
Reducerea costurilor de finanțare a datoriei rămâne o prioritate majoră, dar poate fi realizată doar prin disciplină fiscal-bugetară și printr-o administrare atentă a datoriei publice. Stabilitatea politică și consecvența deciziilor sunt esențiale, în contextul tensiunilor care au însoțit adoptarea bugetului în Parlament. Bugetul pentru 2026 prevede alocări pentru investiții de aproximativ 8% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. „Anul 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene”, a adăugat Marinescu, subliniind importanța creșterii capacității administrative de implementare a proiectelor.
