Consiliul de Pace al lui Trump sub presiunea cererilor de reformă
Consiliul pentru Pace, propus de președintele american Donald Trump, se confruntă cu un început dificil, fiind contestat de națiunile europene, criticat de Israel și susținut de aliații Kremlinului. Trump intenționează ca statutul și mandatul complet al comitetului să fie semnate, joi, la Davos. Detaliile propunerii au generat incertitudini în rândul invitaților, conform unor surse din apropierea situației.
Trump solicită ca națiunile să plătească 1 miliard de dolari pentru calitatea de membru permanent în consiliu, o condiție confirmată ulterior de Casa Albă. Aceasta a surprins liderii mondiali și a stârnit confuzie, după cum au relatat sursele. Potențialii membri ai consiliului, creat anul trecut pentru a supraveghea reconstrucția Gazei postbelice, au început să fie anunțați. Printre invitați se numără lideri ca prim-ministrul canadian Mark Carney și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.
Îngrijorările principale se concentrează pe formularea statutului Consiliului pentru Pace, care, conform Bloomberg, îi conferă lui Trump puterea decizională finală. Acest aspect a generat întrebări cu privire la destinația pe termen lung a plăților pentru calitatea de membru. Aliații europeni lucrează la modificarea termenilor și la coordonarea unui răspuns, încercând să convingă națiunile arabe să intervină pe lângă Trump pentru a solicita schimbări. Această abordare reflectă strategia Europei față de al doilea mandat al lui Trump: câștigarea timpului, interacțiunea și calmarea situației.
Până acum, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a fost singurul care s-a opus public propunerii, deși susține conceptul Consiliului pentru Pace. Biroul său a afirmat că componența unui comitet separat pentru Gaza, care ar funcționa sub acest consiliu, nu a fost coordonată cu Israelul și contravine politicii sale, având în vedere că au fost incluși oficiali din Qatar și Turcia. Alți lideri, precum Carney, au exprimat dispunerea de a se alătura consiliului, dar au subliniat necesitatea discuțiilor asupra termenilor. Canada a declarat că nu va plăti taxa, iar prim-ministrul britanic Keir Starmer a refuzat să susțină consiliul, menționând că va discuta cu aliații despre un răspuns.
Argentinianul Javier Milei a confirmat că va deveni membru fondator, iar italianca Giorgia Meloni s-a declarat mediatoare „gata să-și facă partea”. Fostul premier britanic Tony Blair, numit membru executiv în consiliu, joacă un rol important în culise, alături de trimisii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Există posibilitatea ca termenii consiliului să fie adaptați în urma feedback-ului primit.
Înalți oficiali europeni au exprimat critici mai dure în privat. Aceștia consideră că Trump încearcă să înființeze un rival pentru Națiunile Unite, organism pe care l-a criticat de mult timp. Conform acestora, consiliul este perceput ca un vehicul pentru rezolvarea altor conflicte și controlul evenimentelor internaționale. Unele națiuni ar putea să respingă invitațiile de a se alătura, în timp ce altele, precum Canada, ar putea accepta în principiu și apoi să încerce să negocieze eliminarea elementelor mai puțin acceptabile ale statutului.
Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a numit invitația adresată prim-ministrului Viktor Orban o „onoare” și a confirmat participarea Ungariei. Președintele rus Vladimir Putin a fost invitat de Trump să se alăture Consiliului pentru Pace, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova va contacta partea americană pentru a clarifica detaliile propunerii. Un oficial european a calificat această mișcare drept o farsă, având în vedere invazia Ucrainei de către Putin, subliniind că liderul rus ar fi încântat să accepte invitația. Aceștia au avertizat că propunerea confirmă dilema pentru Europa: să accepte cerințele lui Trump sau să riște deteriorarea alianței transatlantice.
