Companiile românești se confruntă cu provocările impuse de giganții asiatici Temu și Shein
Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) a publicat concluziile unui studiu de piață realizat în rândul firmelor de comerț românești, atât offline, cât și online, privind efectele extinderii marilor platforme internaționale de comerț electronic asupra mediului de afaceri autohton. Rezultatele indică un dezechilibru sever în piață, generat de lipsa unor reguli uniforme de taxare vamală și de controlul calității produselor și serviciilor oferite de platformele din afara Uniunii Europene, ceea ce duce la o concurență neloială pentru firmele românești.
Conform studiului, 77% dintre firmele românești se așteaptă ca, în următoarele 12 luni, activitatea comercială să fie afectată de platformele internaționale, în principal prin scăderea vânzărilor. 75% dintre respondenți avertizează că micii producători români riscă falimentul din cauza presiunii exercitate de platforme precum Temu, AliExpress, Trendyol și Shein. De asemenea, 73% dintre respondenți anticipează o diminuare a profitului, iar 43% confirmă scăderea numărului de clienți. Mai mult, 71% semnalează o posibilă creștere a produselor de slabă calitate pe piață, afectând astfel experiența consumatorilor și imaginea sectorului de comerț online românesc.
Temu, Trendyol și Shein sunt cele mai cunoscute platforme marketplace internaționale în rândul respondenților, devansate doar de Facebook. Temu și Aliexpress au cel mai mare impact asupra revânzătorilor și companiilor mici din România, în timp ce Shein și Trendyol afectează în mod special companiile care comercializează haine, încălțăminte și accesorii.
Antreprenorii români se așteaptă la continuarea declinului: 32% din totalul comercianților afectați previzionează scăderea vânzărilor și în acest an, iar aproape 1 din 4 producători locali acuză concurența neloială a platformelor asiatice prin prețurile de „dumping” practicate și neplata taxelor datorate bugetului național. Peste jumătate dintre companiile românești consultate așteaptă măsuri concrete de la autoritățile naționale și europene: 65% cer programe dedicate IMM-urilor pentru adaptarea la transformarea digitală și inovare, 62% solicită obligarea platformelor asiatice să respecte integral legislația națională și UE de protecție a consumatorilor, 61% doresc aplicarea acelorași impozite pe care le achită firmele românești, iar 55% susțin introducerea taxelor vamale pentru toate bunurile importate din afara UE, indiferent de valoarea coletului.
„Mesajul antreprenorilor locali consultați prin acest studiu este clar: vrem condiții nediscriminatorii pentru toți jucătorii. Atât timp cât comercianții români plătesc integral TVA, taxe vamale, taxe pe muncă și respectă standardele UE și legislația națională, nu putem accepta ca aceleași reguli să fie opționale pentru platformele din afara Uniunii”, a declarat președintele ARMO.
Conform ARMO, în 2024, comerțul electronic a generat în România o cifră de afaceri echivalentă cu 3,4% din PIB, cu potențial de convergență spre media europeană de 4,2%. Peste 72% dintre internauți au cumpărat online anul trecut, iar această evoluție a fost susținută de creșterea conectivității în mediul rural (67,3% rată de adopție). Pentru ca acest motor de digitalizare și venituri fiscale să continue să funcționeze, este nevoie de un „level playing field” real, nu doar declarativ.
„Fiecare euro pierdut prin neplata taxelor de către platformele non-UE este un euro pe care statul îl recuperează de la antreprenorii români corecți. Dacă nu închidem aceste portițe, riscăm să pierdem un ecosistem digital care astăzi contribuie decisiv la modernizarea economiei românești”, a subliniat Directorul Executiv ARMO.
Studiul “Impactul platformelor internaționale asupra comerțului din România” a fost realizat de către MIA Marketing prin interviuri telefonice asistate de computer (CATI) în perioada 28 aprilie – 13 mai 2025, pe un eșantion de 511 firme: 227 micro-întreprinderi (0–9 angajați), 186 firme mici (10–49 angajați) și 98 firme medii (50–249 angajați). Marja de eroare este de ± 4,3% la un nivel de încredere de 95%.
