Comisia Europeană solicită României îmbunătățiri în sistemul judiciar și în lupta împotriva corupției
Comisia Europeană a publicat vineri Raportul privind statul de drept pe 2026, în care evidențiază progresele realizate de România în anumite domenii ale justiției, dar subliniază și probleme persistente legate de independența sistemului judiciar, combaterea corupției, libertatea presei și predictibilitatea procesului legislativ.
Progrese și probleme în justiție
Raportul menționează că, deși au fost făcute mai multe numiri în funcții de procuror de rang înalt, nu au fost adoptate suficiente măsuri pentru consolidarea independenței acestora și pentru organizarea poliției judiciare. De asemenea, procesul de analiză a unor aspecte privind funcționarea sistemului judiciar a fost suspendat în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Anumiți magistrați continuă să resimtă presiuni, iar Comisia a semnalat cazuri în care judecători au fost recuzați pentru că intenționau să sesizeze instanțele europene.
În 2025, gradul de ocupare a posturilor din magistratură a crescut, iar măsuri au fost adoptate pentru reducerea deficitului de personal. Cu toate acestea, activitatea instanțelor este în continuare afectată de lipsa judecătorilor și grefierilor. Sistemul de asistență judiciară a fost îmbunătățit, dar rămâne subfinanțat, iar digitalizarea justiției este o prioritate pentru Guvern. Raportul notează o îmbunătățire a eficienței instanțelor, care soluționează mai rapid dosarele civile, comerciale și administrative.
Corupția și măsurile de integritate
În domeniul anticorupției, evaluarea Strategiei naționale anticorupție 2021-2025 a fost finalizată, iar o nouă strategie pentru perioada 2026-2030 este în pregătire. Bilanțul urmăririi penale în cazurile de mică și mare corupție a rămas similar cu cel din anul precedent. Instanțele au continuat să dispună încetarea unor procese și anularea unor condamnări în dosare de corupție la nivel înalt, ca urmare a hotărârilor ÎCCJ privind prescripția răspunderii penale.
Au fost adoptate noi reguli privind practica „ușilor turnante”, care introduc restricții pentru persoanele care ocupă funcții publice, iar un nou Cod de etică pentru membrii Guvernului, care interzice primirea cadourilor, este în curs de implementare. O propunere legislativă privind declarațiile de avere, elaborată de Agenția Națională de Integritate, se află în dezbatere, iar pentru parlamentari au fost introduse reguli privind activitățile de lobby.
Mass-media și transparența informațiilor
Comisia constată că autoritatea de reglementare în audiovizual funcționează cu resurse umane insuficiente, iar procesul de digitalizare avansează lent. Actorii din sector nu au ajuns la un consens privind autoreglementarea, iar reforma destinată consolidării independenței conducerii televiziunii și radioului public este încă într-o fază incipientă. Raportul subliniază că transparența proprietății mass-media rămâne limitată, iar accesul la informații este problematic.
Noul Cod al audiovizualului a îmbunătățit marcarea conținutului finanțat de partide și autorități, dar anumite practici continuă să fie problematice. Comisia menționează, de asemenea, că este în pregătire o lege anti-SLAPP, în contextul unor cazuri recente de amenințări și hărțuire a jurnaliștilor.
Recomandări pentru România
În concluzie, Comisia Europeană formulează șapte recomandări pentru România, care includ:
- Continuarea evaluării aplicării legilor justiției și îmbunătățirea eficienței și guvernanței sistemului judiciar;
- Consolidarea independenței procurorilor de rang înalt și a organizării poliției judiciare;
- Măsuri pentru eficientizarea cercetării și urmăririi penale a infracțiunilor din sistemul judiciar, inclusiv a celor de corupție;
- Finalizarea reformei privind declarațiile de avere;
- Limitarea utilizării ordonanțelor de urgență și asigurarea unor consultări publice efective;
- Continuarea demersurilor pentru acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului.
Raportul analizează evoluțiile din toate statele membre ale UE în domenii precum sistemul judiciar, combaterea corupției, libertatea și pluralismul mass-media, precum și funcționarea instituțiilor democratice. În acest an, Comisia a formulat 57 de recomandări adresate statelor membre, dintre care șapte vizează România.
