Comisia Europeană reînvie un plan din 1993 pentru integrarea Ucrainei în Uniune
Comisia Europeană discută un proiect de reformare a schemei de aderare la Uniunea Europeană, în vigoare din 1993. Se intenționează crearea unui sistem pe două niveluri, în care vor exista țări membre principale, cu drepturi depline, și țări secundare, cu o serie de restricții, inclusiv dreptul de veto asupra deciziilor liderilor UE. Transformările pregătite ar putea accelera aderarea Ucrainei la Uniune.
Punctul privind aderarea Ucrainei la UE este inclus în proiectul planului de pace convenit de Washington și Kiev. Potrivit reprezentanților Comisiei Europene, planul preliminar de reformă discutat va permite Ucrainei să adere la UE, dar cu competențe mult mai reduse în ceea ce privește luarea deciziilor. Kievului nu i se vor acorda inițial drepturi de vot obișnuite la summiturile liderilor și la reuniunile ministeriale.
Propunerile elaborate prevăd că, pentru ca Ucraina să aibă acces treptat la anumite părți ale pieței unice a Uniunii, la subvențiile agricole și la finanțarea internă pentru dezvoltare, va trebui să îndeplinească anumite obiective după aderarea la UE. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a legat aderarea Kievului la UE de negocierile de pace, afirmând că „Aderarea la UE este atât o garanție cheie a securității pentru Ucraina, cât și un motor important al creșterii și prosperității viitoare”. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a insistat că aderarea Ucrainei la UE „trebuie să fie deplină”.
Unii reprezentanți ai UE și ai țărilor candidate la aderare nu sunt de acord cu planul de transformări propus, considerând că acesta va schimba radical regulile de aderare la bloc, care impun respectarea unui număr semnificativ de norme ale UE. Un diplomat de rang înalt al UE a declarat: „Vremurile excepționale necesită măsuri excepționale… Nu subminăm extinderea [UE]. Extindem conceptul de extindere”. Acesta a adăugat că regulile au fost scrise acum mai bine de 30 de ani și trebuie să fie mai flexibile, subliniind că este un moment care se întâmplă o dată într-o generație și că trebuie să se profite de el.
Măsurile propuse vizează excluderea dreptului de veto al noilor state membre și prevenirea blocării deciziilor politice. În prezent, statele acceptate în UE primesc imediat drepturi de vot depline, cum este cazul Croației, care a aderat la Uniune în 2013. Conform proiectului de reformă, pentru „noii veniți”, inițial, până la acceptarea lor deplină, ar putea fi limitat dreptul de a bloca sancțiunile, precum și alte chestiuni care necesită în prezent acordul fiecărei țări din UE.
Comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a afirmat că propunerile concrete privind reformarea blocului vor fi prezentate „în februarie sau martie”.
