Coaliția: Trecerea de la promisiuni la respingeri
Senatorii, în frunte cu cei ai Coaliției de guvernare, au respins miercuri proiectul care prevedea pensionarea magistraților la 65 de ani, anunțat de Crin Antonescu în plină campanie electorală. Proiectul a fost depus de liderii PSD, PNL și UDMR. Odată respins, Guvernul poate veni cu propria variantă, care menține aceeași vârstă de pensionare, dar reduce pensiile magistraților.
Crin Antonescu, fostul candidat al PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale, a anunțat că liderii Coaliției vor depune în Parlament un proiect de lege care va reglementa pensiile speciale ale magistraților și vârsta de pensionare a acestora, astfel încât cei care intră în magistratură de acum înainte să se pensioneze la 65 de ani. Aproape un an și jumătate mai târziu, proiectul a fost respins de Senat, care era cameră decizională. Din cei 101 senatori prezenți, 74 au votat pentru respingerea proiectului, inclusiv aleșii PSD și PNL, cei care susținuseră inițial proiectul. Doar 4 senatori s-au opus respingerii.
„Decizia de a respinde această lege e pentru că am găsit o soluție mult mai bună, care să vină după perioada electorală”, a explicat senatorul PNL Daniel Fenechiu. Reprezentanții USR au subliniat caracterul „electoral” al proiectului, afirmând că „a fost un proiect electoralist, depus în timpul campaniei prezidențiale”, a spus senatorul USR Ștefan Pălărie, prezent la dezbatere.
Ce prevedea proiectul „Antonescu”
Forma depusă inițial de liderii PSD, PNL și UDMR era mai „dură” decât cea ajunsă la votul final, proiectul fiind modificat în urma dezbaterilor de la Camera Deputaților. Actul normativ prevedea ca, începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la CCR, precum și personalul de specialitate juridică să se poată pensiona și să beneficieze de pensia de serviciu dacă au o vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcții. Vârsta de pensionare a magistraților ar fi urmat să crească eșalonat la 65 de ani până în 2045.
În privința pensiilor, plafonul de calcul urma să scadă la 65% din media veniturilor brute lunare și a sporurilor din ultimii doi ani de activitate înaintea pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu putea fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Proiectul a fost „îndulcit”
În urma dezbaterilor de la Camera Deputaților, proiectul a fost modificat. Noua bază de calcul a pensiei era de 80% din media îndemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 48 de luni, în loc de 65%. În privința vechimei în funcție, noul proiect prevedea că magistrații se pot pensiona anticipat și după 20 de ani de vechime în funcția respectivă, în loc de 25, dacă „pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcții cuantumul pensiei se micșorează cu 1%.”
Ce propune acum Guvernul
În draftul publicat la finalul lunii iulie, Executivul propune o vechime de cel puțin 35 de ani pentru magistrați înainte ca aceștia să se poată pensiona, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții. Pensia ar urma să fie de maximum 55% din baza de calcul, dar nu din ultimele 48 de luni în care au fost înregistrate veniturile, ci ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, în loc de 100% cât este în prezent și cât propuneau în trecut reprezentanții PSD-PNL-UDMR.
Reforma pensiilor speciale va fi cuprinsă în cel de-al doilea pachet fiscal al Executivului și ar putea fi adoptat săptămâna viitoare de Guvern, tot prin asumarea răspunderii în fața parlamentarilor.
