Cercetare: Impactul orelor de masă asupra sănătății inimii este mai semnificativ decât cel al programului de somn
O alimentație corelată cu ritmul natural al organismului ar putea deveni o soluție promițătoare pentru prevenirea afecțiunilor cardiovasculare. Un nou studiu clinic oferă dovezi că nu doar ceea ce mâncăm contează, ci și când mâncăm. În special pentru cei care lucrează în ture de noapte, menținerea unui program alimentar limitat la orele zilei ar putea diminua considerabil riscurile generate de perturbarea ritmului biologic.
Studiul, condus de cercetători de la Mass General Brigham și publicat în revista Nature Communications, sugerează că alimentația în timpul zilei poate oferi protecție cardiovasculară, inclusiv persoanelor care lucrează în ture de noapte. Rezultatele studiului indică faptul că alimentația are un impact mai semnificativ asupra sănătății cardiovasculare decât somnul, în contextul dereglărilor cauzate de decalajul dintre ritmul biologic intern și programul zilnic de activitate.
Numeroase cercetări anterioare au arătat că munca în ture de noapte este asociată cu riscuri majore pentru sănătate, inclusiv pentru inimă. Noul studiu sugerează că restricționarea meselor la un interval orar din timpul zilei ar putea proteja organismul împotriva efectelor negative ale muncii în schimburi. Autorul principal, Frank A.J.L. Scheer, profesor de medicină și director al Programului de Cronobiologie Medicală, a demonstrat anterior că perturbarea ritmului circadian crește riscul cardiovascular.
Studiul a implicat 20 de participanți tineri și sănătoși, care au fost incluși într-un protocol clinic de două săptămâni în condiții controlate, fără acces la feronerie, ceasuri sau dispozitive electronice. Scopul studiului a fost să investigheze cum influențează dereglarea ritmului circadian funcțiile organismului. Participanții au urmat un protocol denumit „rutină constantă”, care izolează efectele ritmurilor circadiene de factorii externi și comportamentali.
În cadrul studiului, participanții au fost ținuți treji timp de 32 de ore într-un mediu iluminat difuz, menținând aceeași postură corporală și consumând gustări identice din oră în oră. Ulterior, au fost împărțiți în două grupuri: unul care consuma alimente atât ziua, cât și noaptea, și altul care mânca exclusiv în timpul zilei. Ambele grupuri au avut același program de somn, astfel încât diferențele observate pot fi atribuite strict momentului meselor.
Cercetătorii au analizat impactul alimentației asupra markerilor de risc cardiovascular după munca de noapte, inclusiv activitatea sistemului nervos autonom, nivelurile inhibitorului activatorului plasminogenului-1 (PAI-1) și tensiunea arterială. Markeri de risc au crescut după simularea turelor de noapte în grupul care mânca și ziua, și noaptea, dar nu s-au modificat în grupul care mânca doar pe timpul zilei. Diferențele nu s-au datorat cantității sau compoziției alimentare, ci exclusiv momentului când participanții au mâncat.
Printre limitările studiului se numără dimensiunea redusă a eșantionului și durata de două săptămâni, care nu permite evaluarea riscurilor cronice. Un punct forte al studiului a fost controlul strict al tuturor variabilelor: somn, alimentație, expunere la lumină, poziție corporală și activitate fizică. Cercetătorii subliniază că rezultatele obținute sugerează că efectele sunt cauzate de momentul alimentației.
Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua efectele pe termen lung ale alimentației pe timpul zilei versus alimentația pe timp de noapte, autorii studiului consideră că rezultatele sunt promițătoare. Evitarea meselor în timpul nopții ar putea aduce beneficii semnificative pentru cei care lucrează în ture, persoanele cu insomnie sau tulburări ale somnului, precum și cei care călătoresc frecvent între regiuni cu diferențe de fus orar.
