Cele mai prospere și cele mai dificile colțuri ale lumii: România, pe un trend descendent în clasamentul ONU al calității vieții
În timpul pandemiei de coronavirus, când spitalele au fost supraaglomerate, școlile și birourile s-au închis, iar economia a înghețat, mulți s-au întrebat când își va mai reveni lumea. Cinci ani mai târziu, datele ONU arată că declinul standardelor de viață la nivel global se va simți în continuare, în ciuda eforturilor de redresare, ritmul mediu de dezvoltare fiind unul mai lent decât era de așteptat, conform The Economist.
Indicele dezvoltării umane (IDU) măsurat de ONU monitorizează progresul țărilor conform speranței de viață, educației și veniturilor. După produsul intern brut (PIB), IDU este unul dintre cele mai utilizate instrumente pentru măsurarea ritmului de dezvoltare a unei țări. Valoarea globală a IDU a scăzut în 2020 și 2021, un fenomen fără precedent de la introducerea acestui indice în 1990, însă și-a revenit parțial în 2022. Totuși, ultimul raport arată că ritmul de îmbunătățire în 2023 a fost cel mai lent înregistrat până acum.
Țările bogate au avut cea mai bună evoluție, 97% dintre ele recuperând complet sau depășind valorile IDU de dinaintea pandemiei. În schimb, mai puțin de 60% dintre țările sărace se află în aceeași situație. România ocupă locul 55 conform indicelui dezvoltării umane, la egalitate cu Bulgaria, clasându-se cu două poziții mai jos decât în raportul publicat anul trecut. Valorile înregistrate în România sunt: IDU – 0,845; speranța de viață la naștere: 75,9 ani; speranța de viață școlară – 14,1 ani; venitul național brut pe persoană – 39.374 de dolari.
În clasamentul global, primele 10 locuri sunt ocupate de Islanda, Norvegia, Elveția, Danemarca, Germania, Suedia, Australia, Hong Kong, Olanda și Belgia. Pe ultimele locuri se află, în principal, țări din Africa Subsahariană, precum Sudanul de Sud, Somalia, Republica Centrafricană sau Ciad. După mai multe decenii în care diferența dintre țările din capul listei și cele de la capătul opus s-a micșorat, în ultimii patru ani, distanța a început din nou să se mărească.
Sărăcia extremă aproape că nu a mai scăzut deloc din 2015, iar sănătatea publică a fost într-un continuu declin după Covid-19. Țările din lumea arabă, America Latină și Caraibe au avut cel mai lent ritm de revenire post-pandemică în privința nivelului de trai. Timp de zeci de ani, părea că lumea va atinge un nivel mediu de dezvoltare foarte ridicat înainte de 2030, dar dacă ritmul foarte lent din prezent va continua, ar putea dura mult mai mult până când lumea va ajunge în acel punct.
În ceea ce privește speranța de viață la naștere, cele mai mari valori sunt înregistrate în: San Marino (85,7 ani), Hong Kong (85,5), Japonia (84,7), Coreea de Sud (84,3) și Elveția (84). La categoria speranța de viață școlară, primele locuri sunt ocupate de Grecia (20,8 ani), Australia (20,7), Turcia (19,8), Finlanda (19,5) și Noua Zeelandă (19,3). În clasamentul global al veniturilor naționale brute pe cap de locuitor, primele poziții sunt ocupate de Liechtenstein (166.812 dolari), Norvegia (112.710), Singapore (111.239), Qatar (105.353), Irlanda (90.885) și Luxemburg (85.461).
