CCR analizează cererea lui Ilie Bolojan referitoare la disputa constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție
Curtea Constituţională dezbate, joi, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în legătură cu plata restanţelor salariale ale magistraţilor. Cererea a fost înaintată după ce Înalta Curte a dat Guvernul în judecată și a câştigat în primă instanţă pentru neplata acestor restanţe, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.
„Am decis (…) în şedinţa de Guvern sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice”, a declarat Ilie Bolojan. El a subliniat că instanţa îşi depăşeşte competenţa constituţională, deoarece, conform Legii 500 din 2002 privind finanţele publice, elaborarea proiectului bugetului de stat este un atribut exclusiv al puterii executive şi legislative.
Bolojan a explicat că „instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional”, considerând că acest act reprezintă „o ingerinţă directă” în activitatea executivă a statului. În luna martie, Înalta Curte a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese, inclusiv penalităţi.
Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea introdusă de Înalta Curte pe 5 mai, obligând Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraţilor, inclusiv prin rectificare bugetară. Instanţa a stabilit ca decizia să fie pusă în executare în termen de 10 zile de la rămânerii definitive a hotărârii, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum şi amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Acest conflict juridic ridică întrebări importante despre separaţia puterilor în stat şi gestionarea finanţelor publice, iar decizia Curţii Constituţionale va avea un impact semnificativ asupra relaţiei dintre puterea executivă şi cea judecătorească.
