CCR analizează astăzi cererea ÎCCJ referitoare la proiectul de lege pentru pensiile judecătorilor
Curtea Constituțională (CCR) dezbate, miercuri, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților și condițiile de pensionare ale acestora. Judecătorii ÎCCJ susțin că legea „discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției și elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”. Ședința CCR a început la ora 10.00.
Magistrații au fost convocați de președintele Instanței supreme, Lia Savonea, pentru a-și exprima poziția în cadrul Secțiilor Unite cu privire la noul proiect de pensii speciale. Toți cei 102 judecători prezenți la ședință au votat pentru sesizarea CCR.
Purtătorul de cuvânt al Instanței supreme, Victor Alistar, a explicat că, în opinia judecătorilor, legea a fost construită ‘pe o realitate contrafactuală’ și lipsește orice fundamentare privind impactul economic al aplicării acestui act normativ. Alistar a enumerat motivele de neconstituționalitate extrinseci, subliniind că caracterul de urgență al proiectului nu a fost demonstrat și a fost construit pe o realitate contrafactuală.
Printre motivele de neconstituționalitate intrinseci, Alistar a menționat neclaritatea și imprevizibilitatea legii, care încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării. „Legea utilizează termeni juridici inexistenți în fondul normativ și nedefiniți, creând neclaritate și imprevizibilitate”, a precizat el.
Judecătorii acuză că sunt discriminați față de alte categorii profesionale. „Legea afectează principiul securității raporturilor juridice, creând modificări abrupte ale statutului magistratului fără o tranziție reală. Aproximativ 66% dintre magistrați vor avea o creștere bruscă a vârstei de pensionare la 60-65 de ani”, a explicat Alistar.
De asemenea, proiectul de lege creează o discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților. Comparativ cu alte categorii, la magistrați plafonarea pensiei este drastică, limitată la 70% din indemnizația netă, în timp ce alte categorii beneficiază de limite superioare.
Conform comunicatului de presă al instanței supreme, această lege este neconstituțională deoarece: discriminează magistrații față de celelalte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independența justiției; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați; încalcă standardele internaționale stabilite prin jurisprudența CJUE și CEDO; și utilizează termeni ambigui și neclari.
Judecătorii consideră că proiectul de lege creează un regim juridic dezavantajos pentru magistrați în privința dreptului la pensie, fără nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.
În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică, iar mai puțin de 10.000 aparțin altor categorii profesionale, inclusiv magistrați. Bugetul necesar pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu a fost de 2,2 miliarde de lei, iar bugetul alocat pentru pensiile militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei.
Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, cu un cuantum al pensiei limitat la 70% din indemnizația netă. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de ÎCCJ.
