Cât de mult timp petrecut pe rețelele sociale poate accentua riscul de depresie în rândul adolescenților
Timpul petrecut pe rețelele sociale în perioada adolescenței ar putea avea consecințe resimțite pe termen lung, conform rezultatelor unui studiu australian desfășurat pe parcursul unui deceniu. Cercetătorii au analizat starea de bine și sănătatea mintală a aproape 1.200 de tineri și au identificat o asociere care ridică noi semne de întrebare privind utilizarea platformelor online.
Studiul a constatat că adolescenții care utilizează rețelele sociale timp de două sau mai multe ore pe zi au un risc mai mare de a suferi de depresie, mai ales în prima parte a adolescenței. Această concluzie este susținută de un articol publicat în Medical Journal of Australia. De asemenea, cercetarea a evidențiat că utilizarea intensă a rețelelor sociale de către tineri cu vârste între 12 și 18 ani este asociată cu o „creștere mică, dar vizibilă, a problemelor de sănătate mintală” la un an distanță.
Studiul a monitorizat aproape 1.200 de participanți din Melbourne, cu vârste între 9 și 19 ani, colectând date anual înainte de introducerea, în 2025, a restricțiilor privind accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani, măsurile fiind impuse de Australia. Cercetarea a inclus evaluări ale utilizării rețelelor sociale, depresiei, anxietății, stării de bine și autovătămării.
Cercetătorii au subliniat că nivelurile ridicate de probleme de sănătate mintală, hărțuirea cibernetică și expunerea la conținut online dăunător asociate cu utilizarea rețelelor sociale au generat o alarmă generalizată. Impactul a fost cel mai pronunțat în rândul fetelor cu vârste de 12 și 13 ani, deși au fost observate creșteri și în cazul băieților. Deși creșterea riscului la nivel individual a fost modestă, efectele pot fi semnificative la nivel populațional.
Studiul a evidențiat prima parte a adolescenței ca o fereastră critică pentru intervenție. Cercetătorii au subliniat necesitatea unor limite adecvate vârstei, a unor programe de alfabetizare digitală mai eficiente și a unor îndrumări parentale clare pentru a reduce riscurile asupra sănătății mintale. Cercetările anterioare au arătat că aproape trei sferturi dintre adolescenții australieni se confruntă cu depresie sau anxietate semnificativă clinic, indicând nevoie de o prevenție mai amplă, dincolo de îngrijirea clinică.
Rezultatele studiului oferă un argument suplimentar în favoarea măsurilor adoptate de Australia, care a devenit prima țară ce a interzis utilizarea rețelelor sociale de către copiii sub 16 ani, invocând riscurile tot mai mari pentru sănătatea mintală a tinerilor.
