Cât a câștigat Rusia din războiul din Iran
Veniturile Moscovei din combustibilii fosili au atins 7,7 miliarde de euro în cele două săptămâni de după atacurile comune ale SUA și Israelului, care au declanșat războiul din Iran. Acțiunile militare actuale au determinat o creștere semnificativă a prețurilor mondiale la petrol și au condus la relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei.
Datele arată că veniturile Rusiei din petrol au crescut de la începutul conflictului din Iran, deoarece acesta a blocat transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce a dus la o creștere a prețurilor mondiale la energie. Conform Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA), Rusia și-a sporit deja profiturile din petrol și din combustibilii fosili în general, la două săptămâni de la izbucnirea conflictului, care s-a extins și în alte țări din Orientul Mijlociu.
În primele 15 zile ale lunii martie, Moscova a încasat aproximativ 372 de milioane de euro pe zi din exporturile de petrol, cu aproximativ 14% mai mult decât veniturile medii zilnice înregistrate în februarie. În perioada 1-15 martie, Rusia a încasat 7,7 miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili, inclusiv petrolul, gazul și cărbunele, echivalentul a aproximativ 513 milioane de euro pe zi, în creștere față de cele 472 de milioane de euro pe zi înregistrate în februarie.
Prețurile mondiale ale petrolului, inclusiv cele ale țițeiului Brent, au crescut semnificativ după atacurile comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului, din 28 februarie, când țițeiul Brent se tranzacționa la peste 119 dolari (103 euro) pe baril. Aceste prețuri pot conduce la venituri mai mari pentru marile țări exportatoare de petrol, precum Rusia.
În același timp, Trezoreria SUA a emis săptămâna trecută o derogare de 30 de zile pentru achiziționarea petrolului rusesc aflat deja pe mare, o decizie contestată de liderii europeni, care susțin că relaxarea sancțiunilor riscă să contribuie la veniturile de război ale Moscovei. Guvernul SUA a relaxat temporar sancțiunile, permițând Indiei să achiziționeze petrol și produse petroliere rusești aflate pe mare, la câteva luni după ce a avertizat India să înceteze achiziționarea de petrol rusesc.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că derogarea este temporară, limitată și necesară pentru „promovarea stabilității pe piețele energetice globale și menținerea prețurilor la un nivel scăzut”. El a adăugat că această măsură se referă doar la petrolul aflat deja în tranzit și nu va aduce beneficii financiare semnificative guvernului rus.
Cu toate acestea, analiștii susțin că prețurile globale mai ridicate ale petrolului și cererea constantă din partea unor cumpărători precum India pot contribui la creșterea veniturilor Moscovei. Datele CREA arată că India și China reprezintă împreună aproximativ trei sferturi din veniturile Rusiei din petrol. India, în special, a achiziționat combustibili fosili ruși în valoare de aproximativ 1,3 miliarde de euro în perioada 1-15 martie, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 89 de milioane de euro pe zi, în creștere față de cele 60 de milioane de euro înregistrate în februarie.
Decizia Statelor Unite de a suspenda sancțiunile împotriva Rusiei a creat o diviziune în rândul liderilor europeni, care sunt hotărâți să mențină sancțiuni stricte, în ciuda creșterii prețurilor care amenință să declanșeze o criză energetică în economiile europene. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron au cerut menținerea sancțiunilor stricte împotriva Moscovei. În contrast, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a solicitat Uniunii Europene să suspende sancțiunile privind importurile de energie din Rusia, invocând riscul unei creșteri a prețurilor la energie.
Conform unui studiu realizat de Transport and Environment, un grup de reflecție care promovează transportul durabil în Europa, șoferii ar putea ajunge să plătească pentru benzină prețuri record, similare cu cele din 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a perturbat piețele globale. Începând din 2022, Europa a depus eforturi pentru a renunța treptat la dependența de petrolul, gazul și cărbunele rusești.
Analiza CREA arată că UE încă achiziționează combustibili fosili ruși în valoare de aproximativ 50 de milioane de euro pe zi, în principal gaze livrate prin conducte care sunt scutite de sancțiuni. Aceasta reprezintă o scădere semnificativă față de 2021, când Rusia furniza UE 45% din gazele sale și 27% din petrolul său.
