Casa Albă respinge acuzațiile privind negocierile ascunse ale lui Donald Trump pentru un acord de pace cu Rusia, lăsând Ucraina deoparte
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat joi că președintele Donald Trump lucrează la un plan de pace, însă a negat că negocierile au avut loc doar cu partea rusă. Leavitt a precizat că oficiali din Administrație au avut discuții cu Ucraina săptămâna trecută, conform agențiilor Reuters, AFP și EFE.
Leavitt a confirmat că SUA lucrează la un posibil plan de pace, informație dezvăluită inițial de publicația americană Axios, dar a contrazis ideea că acest plan ar fi fost negociat exclusiv între Washington și Moscova pentru a fi impus Kievului. „Emisarul special (Steve) Witkoff și (secretarul de stat) Marco Rubio au lucrat discret la acest plan în ultima lună și au discutat cu ambele părți, Rusia și Ucraina, în mod egal”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.
„Președintele (Donald Trump) susține acest plan. Este un plan bun atât pentru Rusia cât și pentru Ucraina și credem că este acceptabil pentru ambele părți”, a adăugat Karoline Leavitt, răspunzând relatărilor că proiectul ar satisface în principal revendicările Rusiei. „Guvernul american discută atât cu o parte, cât și cu cealaltă”, a insistat Leavitt, menționând că discuțiile continuă.
Președinția Ucrainei a anunțat joi că a primit un proiect de plan din partea SUA pentru a pune capăt războiului cu Rusia și că președintele ucrainean Volodimir Zelenski este pregătit să colaboreze constructiv cu Washingtonul în această chestiune. Publicația Axios a raportat că planul are 28 de puncte și că ar fi rezultatul unor consultări ruso-americane, în special între emisarul special al președintelui Trump, Steve Witkoff, și emisarul economic special al președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev. Susținătorii europeni ai Ucrainei nu au fost implicați și nici informați, ceea ce a provocat frustrare în rândul acestora.
Conform unor surse anonime, planul ar prevedea ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas, precum și recunoașterea anexării Crimeei și a altor regiuni ucrainene ocupate de Rusia. De asemenea, Ucrainei i s-ar solicita să-și limiteze forțele armate, reducându-și efectivele la cel mult 400.000 de soldați și să renunțe la toate armele cu rază lungă de acțiune. În schimb, Rusia ar restitui Ucrainei porțiuni din teritoriile ocupate în provinciile Zaporojie și Herson, ar accepta ca Ucraina să primească garanții de securitate occidentale, dar fără aderarea la NATO și fără prezența de trupe străine, iar teritoriile din Donbas cedate Rusiei ar deveni zone demilitarizate.
O delegație a armatei americane, condusă de secretarul Dan Driscoll și de șeful Statului Major, Randy George, se află la Kiev și a avut joi seară o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a cărui poziție este slăbită în urma unui scandal de corupție în care sunt implicați apropiați ai săi, în timp ce pe front situația armatei ucrainene se înrăutățește. Delegația americană s-a întâlnit și cu comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîski, care a cerut ajutor pentru apărarea spațiului aerian al Ucrainei, pentru extinderea capacităților de atac în profunzimea teritoriului rus și stabilizarea liniei frontului.
