Cartierul Henri Coandă își schimbă destinația: va ajunge în Zona Industrială?
Cartierul Henri Coandă din Constanța, construit în urmă cu mai bine de zece ani de administrația Radu Mazăre, a fost inițial un proiect social-politic menit să atragă susținerea electorală. De-a lungul anilor, cartierul a acumulat o reputație negativă, fiind asociat cu probleme sociale, de siguranță și de igienă. Locuitorii din Tomis Nord au semnalat zgomote puternice, furturi și agresiuni, formulând petiții pentru mutarea cartierului.
Începând cu anul 2021, au avut loc discuții referitoare la relocarea rezidenților în Zona Industrială, fiind inițiat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Cartierul social, situat aproape de unități militare, a costat aproximativ 30 de milioane de lei și este compus din 900 de locuințe locuite de peste 3.000 de persoane. Problematica socială a zonei s-a amplificat, iar locuitorii din blocurile învecinate și-au exprimat îngrijorarea cu privire la siguranța lor.
În 2021, au fost instalate 297 de camere de supraveghere în zonele vulnerabile ale cartierului, cu scopul de a monitoriza accesul neautorizat și infracțiunile. Tot în același an, s-a luat în considerare mutarea cartierului de locuințe sociale în Zona Industrială, condiționată de elaborarea unui PUZ care să prevadă funcțiile necesare. Planul Urbanistic Zonal Celulozei a fost lansat în consultare publică în primăvara anului trecut, însă Primăria Constanța nu a publicat încă raportul informării și consultării publice.
PUZ-ul se află în cea de-a patra etapă, fiind validat PUZ-ul preliminar și fiind în proces de obținere a avizelor. Acesta este cel mai avansat dintre planurile urbanistice inițiate de Municipalitate, iar Primăria Constanța a obținut avizul de mediu pentru proiect. Terenul destinat noilor locuințe sociale a fost transferat Municipiului Constanța din domeniul public al Statului Român și administrarea Ministerului Apărării Naționale.
PUZ-ul prevede reorganizarea și dezvoltarea zonei urbane, în special pentru locuințe sociale și funcțiuni publice. Terenul destinat circulației rutiere va include străzi existente modernizate, artere noi și amenajări de intersecții și parcaje publice. Zona destinată circulației rutiere va fi non-aedificandi, interzicând lucrările în afara celor de amenajare a drumului, trotuarelor, spațiilor verzi și rețelelor edilitare.
Subzona ZRL1 va include locuințe sociale cu maximum P+3E, cu spații comune, grădini comunitare și locuri de joacă. ZRL3 va constă în mixitatea locuințelor colective și funcțiunilor publice, asigurând o pondere de cel puțin 40% din aria construită pentru locuințe. Funcțiunile admise în această zonă vor include locuințe individuale, instituții, servicii publice, comerț și spații libere pietonale.
