Cafeaua, aliatul tău în combaterea stresului
Cercetătorii au descoperit efectele surprinzătoare ale cafelei asupra intestinului și creierului. Un studiu recent sugerează că atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată pot influența microbiomul intestinal, memoria și starea de spirit, având efecte diferite asupra stresului, atenției și funcțiilor cognitive.
Cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi din lume, iar efectele sale asupra digestiei și stării psihice sunt intens studiate. O echipă de cercetători de la APC Microbiome Ireland, din cadrul University College Cork, a analizat modul în care cafeaua influențează axa intestin-creier, sistemul de comunicare bidirecțional dintre microbiomul intestinal și creier. Studiul a fost publicat în revista Nature Communications și a fost susținut de Institute for Scientific Information on Coffee (ISIC).
Deși efectele benefice ale cafelei asupra digestiei și stării psihice sunt cunoscute, mecanismele biologice implicate nu sunt pe deplin înțelese. În cadrul noii cercetări, cercetătorii au evaluat efectele cafelei asupra microbiotei intestinale, metabolismului și a parametrilor psihologici. Studiul a inclus 31 de consumatori de cafea și 31 de persoane care nu consumau această băutură. Participanții au fost evaluați psihologic și au completat jurnale privind consumul de cofeină și alimentația.
Cercetătorii au analizat, de asemenea, probe de scaun și urină pentru a urmări modificările microbiomului intestinal și schimbările raportate în ceea ce privește dispoziția și stresul. Consumatorii de cafea au fost definiți ca persoane care beau regulat între trei și cinci cești pe zi, o cantitate considerată sigură de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). După o întrerupere de două săptămâni a consumului de cafea, participanții au prezentat modificări semnificative ale profilului metaboliților intestinali comparativ cu cei care nu consumau cafea.
Ulterior, cafeaua a fost reintrodusă într-un protocol desfășurat în orb. Jumătate din participanți au primit cafea decofeinizată, iar ceilalți cafea cu cofeină. Ambele grupuri au raportat niveluri mai scăzute de stres, depresie și impulsivitate, sugerând că efectele asupra stării de spirit nu depind exclusiv de cofeină.
Cercetătorii au observat niveluri mai ridicate ale unor bacterii intestinale, precum Eggertella sp și Cryptobacterium curtum, la persoanele care consumau cafea comparativ cu cele care nu consumau. Potrivit autorilor, Eggertella sp ar putea susține producția de acizi gastrici și intestinali, iar Cryptobacterium curtum este implicată în sinteza acizilor biliari. Aceste procese pot contribui la eliminarea bacteriilor intestinale dăunătoare și la reducerea infecțiilor gastrice.
De asemenea, au fost identificate niveluri mai mari de bacterii din grupul Firmicutes, asociate anterior cu stări emoționale pozitive la femei. Îmbunătățiri clare ale învățării și memoriei au fost observate doar la participanții care au consumat cafea decofeinizată. Autorii studiului consideră că aceste efecte ar putea fi legate de alte substanțe din cafea, precum polifenolii, și nu de cofeină. În contrast, cafeaua cu cofeină a fost asociată cu reducerea anxietății și cu creșterea vigilenței și atenției, fiind, de asemenea, legată de un risc mai scăzut de inflamație.
Interesul public pentru sănătatea intestinală a crescut, iar relația dintre sănătatea digestivă și cea psihică este tot mai bine înțeleasă. Studiul sugerează că atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată pot influența sănătatea prin mecanisme diferite, dar complementare.
