Bruxelles-ul analizează măsuri drastice împotriva importurilor din China
Comisarii europeni se reunesc vineri pentru discuții privind posibile noi restricții asupra importurilor din China, în contextul îngrijorărilor legate de dependența economică a Uniunii Europene de produsele chinezești. Oficialii de la Bruxelles avertizează că valul de importuri ieftine, de la mașini electrice până la componente industriale și dispozitive medicale, ar putea afecta grav industria europeană.
Creșterea importurilor chinezești a fost numită „China Shock 2.0”, în comparație cu efectele resimțite în Statele Unite după aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului, în urmă cu 25 de ani. Comisarii care reprezintă fiecare stat membru au fost solicitați să aducă exemple privind activitățile Chinei din toate cele 27 de domenii de competență, de la comerț și agricultură până la apărare, sănătate și inițiative digitale.
Surse europene afirmă că vineri nu vor fi luate decizii concrete, dar discuțiile vor contribui la „alinierea” poziției Comisiei Europene și la abordarea problemei supraproducției din China, care face ca unele importuri în UE să fie cu până la 40% mai ieftine decât produsele locale. Subiectul va fi discutat și la summitul liderilor europeni din 18 iunie, unde China se va afla printre principalele teme de pe agendă.
Ignacio García Bercero, cercetător senior la think tankul Bruegel din Bruxelles și fost oficial al departamentului comercial al Comisiei Europene, a declarat că UE trebuie să formuleze „o strategie mai clară privind relația cu China”. El a menționat că ar putea fi introduse cote și contingente tarifare pentru produsele chinezești, măsuri care pot fi aplicate mai rapid decât tarifele vamale și care s-ar putea concentra pe domeniile vizate de China, precum mașinile hibride și componentele chimice.
Bercero a subliniat că UE trebuie să mențină dialogul cu Beijingul, menționând că „toată lumea are un dialog cu China”. La începutul acestei luni, lideri din industrie au exprimat temeri că fabricile europene ar putea ajunge să se autodistrugă prin dependența lor de componente chinezești, un subiect care rar ajunge în prim-planul dezbaterii publice.
Pe termen lung, UE ar putea recurge și la o serie de instrumente legislative, inclusiv mecanismul anti-coerciție, care nu a fost folosit niciodată, sau la acte normative precum Cybersecurity Act 2.0, care ar putea bloca achiziția anumitor produse chinezești, precum și la Industrial Accelerator Act, cunoscut drept legea „Made in EU”.
Grzegorz Stec, directorul biroului din Bruxelles al Institutului Mercator pentru Studii Chineze (Merics), a afirmat că Beijingul nu urmărește în mod deliberat distrugerea afacerilor europene, dar aceasta ar putea deveni o consecință a strategiei sale concentrate pe supraviețuirea propriilor industrii și pe adaptarea la o economie dominată de inteligența artificială.
Stec a avertizat că va fi foarte dificil ca Beijingul, aflat acum în implementarea celui de-al 15-lea plan cincinal economic și social, să își schimbe direcția. El a adăugat că UE „deține cărți importante”, deoarece reprezintă o piață esențială pentru China, cu consumatori care cumpără produse cu valoare adăugată mare, precum vehiculele electrice. Totuși, el a subliniat că „accesul la piața UE este vital” pentru Beijing și că China va reacționa dur pentru a-l menține.
„Dacă UE amenință să limiteze acest acces, China va riposta cel mai probabil. Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită pentru asta,” a concluzionat expertul.
