Boloș dezvăluie riscurile pierderii fondurilor PNRR pentru România
România a finalizat recent negocierile informale cu reprezentanții Comisiei Europene (CE) în legătură cu granturile și împrumuturile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a declarat Marcel Boloș, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. În urma acestor negocieri, există un risc estimat de pierdere a sumei de 7,8 miliarde euro din PNRR, afectând în mod special domeniile Sănătate, Mediu, Educație, eficiență energetică, infrastructură de transport, digitalizarea IMM-urilor și renovarea energetică.
În noul guvern condus de Ilie Bolojan, Dragoș Pîslaru a preluat conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Conform estimărilor, cele mai afectate investiții sunt:
- Investițiile din domeniul sănătății: 920 milioane euro, în special pentru spitale publice;
- Investițiile din domeniul mediului: 2,290 miliarde euro, în special pentru infrastructura de apă-canalizare și deșeuri;
- Investițiile din domeniul educației: 728 milioane euro;
- Investițiile din domeniul eficienței energetice: 1,020 miliarde euro, în special pentru eficiența energetică din clădirile rezidențiale;
- Investițiile din infrastructură de transport: 1,980 miliarde euro;
- Investițiile din digitalizarea IMM-urilor și renovarea energetică: 728 milioane euro.
Boloș a subliniat că, pentru a salva ceea ce mai poate fi salvat din PNRR, România are nevoie de transparență, asumarea responsabilității și respectarea termenelor. Rata de implementare a investițiilor este extrem de scăzută, cu doar 22,41% din suma plătită către beneficiari, ceea ce ridică semnificativ riscul de pierdere a fondurilor. În 2024, România nu a încasat niciun euro din PNRR, iar cererea de plată nr. 3 a fost blocată din cauza mai multor deficiențe administrative.
Un aspect esențial este că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) are doar rolul de coordonator național al PNRR, responsabilitatea pentru implementarea reformelor și investițiilor revenind ministerelor de linie. Această situație a dus la întârzieri în realizarea angajamentelor asumate de România.
Printre criteriile impuse de CE pentru a securiza fondurile se numără necesitatea ca investițiile să aibă un progres fizic de minim 50% și să fie implementate până la data de 31 august 2026. Aceste reguli stricte au fost stabilite în contextul unei situații fiscale fragile a României.
Riscul de a pierde 7,8 miliarde euro din PNRR reprezintă o amenințare serioasă pentru investițiile esențiale, iar Boloș a declarat că România trebuie să găsească soluții alternative de finanțare pentru proiectele care nu pot fi realizate din surse europene. În concluzie, finalizarea renegocierii cu CE este un prim pas esențial pentru a asigura continuitatea și succesul PNRR în România.
