Bolivia în alertă maximă: Președintele Rodrigo Paz mobilizează armata pentru a restaura ordinea după săptămâni de proteste
Președintele bolivian Rodrigo Paz a anunțat, sâmbătă, impunerea stării de urgență în Bolivia „pentru a elibera drumurile țării”, după șapte săptămâni de proteste și blocaje rutiere din partea sectoarelor agricultorilor și a susținătorilor fostului președinte Evo Morales, care cer demisia sa. Paz a comunicat măsura prin intermediul rețelelor sociale și printr-un mesaj televizat, la câteva ore după semnarea unui acord cu Central Obrera Boliviana (COB) pentru „pacificarea” țării. Acest acord a fost, însă, respins de celelalte două sectoare aflate în conflict: uniunile agricultorilor din La Paz și susținătorii lui Morales, care a fost președinte între 2006-2019.
„Am dispus aplicarea Statului de Excepție pentru eliberarea drumurilor țării. Bolivienii nu pot continua să fie ostatici ai blocajelor care îi împiedică să muncească, să studieze, să primească asistență medicală, să facă provizii și să aducă hrană la casele lor”, a scris președintele pe rețelele sociale.
Paz a declarat că această măsură „nu are scopul de a perturba normalitatea, ci de a o restabili” și a subliniat că guvernul său va rămâne deschis dialogului cu cei care doresc să colaboreze „în bună-credință”. „Între timp, Bolivia trebuie să-și redeschidă drumurile, să garanteze aprovizionarea și să revină la normalitate”, a adăugat el.
Ordin pentru autorități și armată
În mesajul său televizat, Paz a explicat că a instruit Poliția și Forțele Armate să întreprindă „acțiunile necesare pentru a restabili transportul liber, a recupera autostrăzile și a garanta siguranța populației”. El a menționat că, la începutul protestelor, a optat pentru „dialogul în locul confruntării”, încercând să facă distincția între sectoarele cu revendicări „legitime” și cele care au încercat să transforme un protest social într-o strategie de „prăbușire democratică și constituțională”.
„Bolivia se confruntă astăzi cu o strategie organizată de destabilizare împotriva democrației și a unui guvern constituit și trebuie să-i spunem pe nume: o tentativă de lovitură de stat orchestrată de narcoterorism”, a declarat el. Președintele a reiterat acuzația că în spatele acestor proteste există „structuri politice organizate” care operează din Chapare sau din Tropico de Cochabamba, bastionul unional și politic al lui Evo Morales.
Paz a deplâns că această „tentativă de destabilizare a cauzat durere, moarte și suferință” și a generat „pierderi economice incalculabile”. După ce a epuizat „toate căile de dialog” și a ajuns la acorduri cu cei care aveau revendicări legitime, a decis să declare stare de urgență.
Conform informațiilor publicate de Președinția boliviană, măsura nu implică suspendarea drepturilor, dar „sunt interzise blocajele rutiere și utilizarea armelor, explozibililor și a elementelor violente”. Forțele Armate au primit, de asemenea, ordin să ofere „sprijin temporar” Poliției pentru a „proteja rutele strategice, infrastructura esențială și a garanta aprovizionarea”.
Proteste, blocaje și evoluția conflictului
Central Obrera Boliviana (COB) și Federația Agricultorilor din La Paz s-au aflat în fruntea blocajelor rutiere începând cu 6 mai, cerând demisia lui Paz. Deși COB a anunțat vineri că va ridica blocajele după semnarea acordului cu Paz, țăranii și susținătorii lui Morales au respins această apropiere și au declarat că vor menține blocajele până la demisia actualului președinte.
Conflictul a provocat o penurie de alimente, combustibil și oxigen medical în unele orașe și s-a soldat cu cel puțin 16 morți, dintre care 13 din cauza lipsei de asistență medicală la timp cauzată de blocaje. Pierderile economice sunt estimate la 3 miliarde de dolari.
