Bogat, dar cu inima deschisă: O cercetare uriașă dezvăluie generozitatea surprinzătoare a celor avuți față de cei săraci
Lucrările lui Charles Dickens, în care copii în haine sărăcăcioase demonstrează adesea mai multă caritate decât opresorii lor bine înzestrați, ar putea avea nevoie de o rescriere. În lumea reală, cei mai înstăriți sunt mai generoși decât cei săraci, conform unei ample analize. Aceasta este concluzia unei cercetări cuprinzătoare care a studiat datele a peste 2,3 milioane de persoane din 60 de societăți, încercând să rezolve o problemă care îi chinuie de mult pe sociologi și filosofi: cine este mai bun, bogatul sau săracul?
Câștigătorul, cu o marjă semnificativă din punct de vedere statistic, dar foarte mică, este cel bogat. Cei cu buzunare mai adânci par puțin mai înclinați să doneze, să facă voluntariat sau să manifeste alte forme de solidaritate umană.
Cercetarea a pus față în față două teorii concurente. Ipoteza „gestionării riscurilor” susține că cei cu venituri mai mici sunt mai „prosociali” – mai prietenoși și mai altruiști – pentru că trebuie să se bazeze pe legăturile comune atunci când vremurile devin grele. Cealaltă ipoteză, teoria „resurselor”, oferă o perspectivă mai directă: cei bogați sunt mai generoși pur și simplu pentru că își pot permite să fie.
Cercetarea a combinat rezultatele a 471 de studii care au examinat comportamentul prosocial, inclusiv generozitatea cu timpul și banii, și dorința oamenilor de a-i ajuta pe alții. Unele studii le-au cerut participanților să joace jocuri concepute pentru a testa altruismul; altele le-au cerut să declare cât de mult au donat pentru cauze nobile sau au făcut voluntariat. Participanții au fost clasificați în funcție de venit, nivelul de educație și prestigiul perceput al ocupațiilor lor.
„Indiferent de modul în care am măsurat clasa socială, am constatat o asociere pozitivă de mici dimensiuni între o clasă socială mai înaltă și mai multă prosocialitate”, a declarat profesorul Paul van Lange de la Universitatea Vrije din Amsterdam, care a supravegheat cercetarea. Această legătură pare să fie mai puternică în viața reală decât în jocurile de laborator, unde sacrificiile de bani sau de efort ar conta mai puțin. A fost valabil pentru copii, adolescenți și adulți.
Van Lange și colegii săi au scris în lucrarea publicată în Psychological Bulletin: „Deși efectul este mic, faptul că clasele sociale superioare sunt mai prosociale este destul de stabil în rândul diferitelor grupe de vârstă ale oamenilor, precum și dacă clasa socială se bazează pe convingerile acestora sau pe indicatori obiectivi care sunt utilizați în mod obișnuit în cercetare”.
Constatările acestei cercetări ridică semne de întrebare în rândul susținătorilor teoriei „gestionării riscurilor”, care a servit drept suport moral pentru o mare parte a literaturii occidentale. De exemplu, în lumea lui Harry Potter, impecabilii, dar virtuoșii Weasley îi eclipsează pe alunecoșii Malfoy în ceea ce privește decența umană. Există, de asemenea, umanitatea de neclintit a vagabondului Gavroche din Les Misérables de Victor Hugo și bunătatea fermă a malnutritului Charlie Bucket din Charlie și fabrica de ciocolată.
Cu toate acestea, rezultatele vin cu rezerve. În primul rând, corelația dintre clasa socială și prosocialitate a fost mai puternică pentru comportamentul real decât pentru intenția declarată. Acest lucru sugerează că oamenii cu mijloace diferite nu diferă foarte mult în ceea ce privește dorința lor de a fi generoși, ci doar în ceea ce privește capacitatea lor de a dărui.
În al doilea rând, cei bogați au donat mai mult în termeni absoluți, ceea ce nu a fost surprinzător. Totuși, datele nu au putut arăta dacă aceștia au sacrificat o proporție mai mare din averea lor decât cei mai puțin înstăriți sau dacă generozitatea lor a fost îndreptată către cei defavorizați sau doar către semenii lor. „Este încă posibil ca persoanele din clasele sociale inferioare să fie mai prosociale față de cei din jurul lor, mai degrabă decât față de oameni în general”, a spus Lange.
În al treilea rând, asocierea dintre clasă și bunătate în rândul celor bogați a fost mai puternică în circumstanțe în care alții îi puteau vedea ca fiind caritabili. „Este posibil ca clasele sociale superioare să se concentreze puțin mai mult pe câștigurile de reputație pe care le pot obține din forme publice de ajutorare și generozitate”, a adăugat el. Optica, se pare, poate fi o explicație mai bună decât empatia.
