BNR dezvăluie previziunile actualizate despre inflație
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a anunțat miercuri, în cadrul conferinței de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației, că prognoza actuală a BNR este bazată pe scenariul în care plafonarea prețului la gaze este eliminată. Banca centrală a luat în considerare doar măsurile oficial adoptate, afirmând: „Nu am introdus plafonarea prețului la gaze în aprilie în prognoză”. Isărescu a precizat că eventualele modificări ale prețurilor la gaze după luna martie vor fi incluse în prognoză doar dacă vor fi aprobate.
Raportul, realizat pe baza datelor disponibile până la 4 februarie 2026, actualizează evaluările privind evoluția inflației, perspectiva economică și impactul măsurilor fiscale și energetice adoptate în ultimele luni. Potrivit prognozei BNR, rata anuală a inflației va continua să scadă lent în primul trimestru din 2026, urmând să înregistreze o creștere temporară în trimestrul al doilea. Ulterior, inflația ar urma să reintre pe o traiectorie descendentă, cu revenirea în intervalul țintei BNR estimată pentru mijlocul anului 2027. Creșterea temporară a inflației este atribuită efectelor de bază, evoluției cotațiilor unor mărfuri și eliminării plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază.
Evoluțiile actuale se suprapun efectelor generate anterior de expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică în trimestrul III din 2025, precum și majorării cotelor de TVA și a accizelor. Impactul pachetului de măsuri fiscale adoptat anul trecut este estimat la aproximativ patru puncte procentuale în inflație, dintre care aproximativ două puncte provin din liberalizarea pieței energiei. Reprezentanții BNR subliniază că, în absența acestor șocuri administrative, evoluția lunară a inflației a fost relativ stabilă.
BNR a decis menținerea dobânzii de politică monetară datorită naturii presiunilor inflaționiste. Politica monetară influențează în principal cererea, nu șocurile de pe partea ofertei, cum ar fi cele generate de energie sau taxe. Isărescu a menționat că o majorare mai agresivă a dobânzilor ar fi dus la o reducere mai rapidă a inflației, dar ar fi riscat să împingă economia într-o recesiune severă, motiv pentru care BNR a optat pentru o abordare mai flexibilă.
Scăderea consumului este evidentă în diverse sectoare, inclusiv comerț, servicii și turism, iar continuarea acestei tendințe ar putea genera o încetinire economică mai accentuată. BNR consideră că investițiile publice sunt principalul motor care poate susține creșterea economică fără a alimenta suplimentar inflația, deși efectele acestora apar mai lent și necesită ritmuri ridicate de creștere pentru a compensa scăderea consumului.
