Belarus, sub lupa anchetatorilor pentru „crime împotriva umanității”
Curtea Penală Internațională (CPI) a deschis o anchetă referitoare la acuzațiile de crime împotriva umanității comise de regimul lui Aleksandr Lukașenko în Belarus. Biroul Procurorului CPI a finalizat o anchetă preliminară cu privire la acuzațiile de deportări forțate, conform unui comunicat oficial.
Deportările forțate sunt considerate o crimă împotriva umanității conform Statutului de la Roma, care definește autoritatea CPI. Ancheta preliminară a relevat motive rezonabile pentru a crede că o politică de represiune a fost implementată în Belarus începând cu alegerile prezidențiale contestate din 2020, care l-au readus pe Lukașenko la un al șaselea mandat.
În urma rezultatelor oficiale ale alegerilor, considerate pe scară largă ca fiind fraudate, sute de mii de belaruși au ieșit în stradă pentru a protesta, iar autoritățile au răspuns printr-o reprimare violentă. Se estimează că aproximativ jumătate de milion de persoane au fugit din țară din cauza represiunii, multe dintre ele căutând refugiu în Lituania, care a sesizat CPI în legătură cu acest caz.
Deși Belarus nu este parte la CPI, Lituania este, iar curtea a stabilit că acuzațiile intră în jurisdicția sa, întrucât unele infracțiuni ar fi fost comise pe teritoriul lituanian. Biroul Procurorului a menționat că a găsit o „bază rezonabilă” pentru a considera că un „atac generalizat și sistematic împotriva populației civile” a fost parte dintr-o politică de stat încurajată sau aprobată de cele mai înalte niveluri ale guvernului.
Decizia CPI a fost primită cu optimism de lidera opoziției belaruse, Sviatlana Țihanuskaia, care a declarat că aceasta reînnoiește speranța în restabilirea statului de drept și în tragerea la răspundere a celor vinovați. Pavel Latușka, șeful organizației People’s Anti-Crisis Management, a subliniat că acest pas este inevitabil pe calea justiției pentru victimele represiunii, adăugând că nu există îndoială că un astfel de caz îl va viza și pe dictator.
