Balcanii: Noii „jucători capricioși” ai Europei
Instabilitatea politică, scumpirile și nemulțumirea socială din Bulgaria și România consolidează forțele populiste și eurosceptice, generând îngrijorări la Bruxelles în legătură cu coeziunea și strategia Uniunii Europene. După ce Péter Magyar l-a învins pe Viktor Orbán în alegerile din aprilie din Ungaria, liderii europeni au răsuflat ușurați, însă privirile lor ar trebui să se îndrepte spre sud-estul Europei.
La 8 mai, Rumen Radev, un populist pro-rus, a depus jurământul ca prim-ministru al Bulgariei, după câteva alegeri în care a câștigat la sfârșitul lunii aprilie. De asemenea, pe 5 mai, prim-ministrul liberal al României a pierdut votul de încredere în Parlament, în urma unei coaliții între un partid de centru-stânga și un partid naționalist de dreapta. Această situație ridică întrebări cu privire la posibila transformare a Bulgariei și României în „parteneri dificili” ai UE, înlocuind Ungaria.
Problemele economice contribuie la instabilitatea politică în ambele țări. Inflația în 2025 a fost de 3,5% în Bulgaria și de 6,8% în România, comparativ cu media de 2,5% la nivelul UE. Creșterea economică rămâne puternică în Bulgaria, în timp ce economia românească s-a contractat cu 1,7% în primul trimestru al anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, ceea ce îndepărtează cetățenii de partidele tradiționale și îi îndreaptă spre soluții populiste.
Radev a promis să combată corupția și să elimine „modelul oligarhic de guvernare” din Bulgaria, având în vedere că țara se confruntă cu una dintre cele mai grave probleme de corupție din UE, conform Transparency International. După opt runde de alegeri în cinci ani, bulgarii căutau o alternativă. Partidul său, Bulgaria Progresistă, a câștigat aproape 45% din voturi, depășind partidele corupte de guvernământ și formațiunile liberale anticorupție.
Noul guvern bulgar a adoptat rapid măsuri populiste, propunând „indicatori pentru prețuri corecte” care obligă retaileri să ajusteze prețurile, iar Radev a argumentat că sancțiunile impuse Rusiei afectează economiile UE. De asemenea, el a susținut creșterea importurilor de hidrocarburi din Rusia și a cerut o încetare a vânzărilor de arme către Ucraina.
În România, situația politică este la fel de complicată. Prim-ministrul Nicușor Dan a fost învins de George Simion, liderul partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), iar guvernul său a fost afectat de o coaliție între PSD și AUR. PSD a părăsit guvernul de coaliție și a unit forțele cu AUR pentru a răsturna executivul, în timp ce AUR a câștigat popularitate, având un sprijin de 33% în sondajele de opinie.
Simion, deși nu are o simpatie deosebită pentru Rusia, se opune ajutoarelor acordate Ucrainei, acuzându-l pe președintele Ucrainei de abuzuri împotriva minorității etnice românești. De asemenea, AUR a criticat programul european de împrumuturi pentru apărare, considerând că acesta favorizează industriile de apărare străine în detrimentul celor românești.
Alegerea anticipată a lui Simion este considerată puțin probabilă, iar Dan intenționează să formeze un nou guvern de coaliție, posibil sub conducerea unui prim-ministru tehnocrat. În Bulgaria, Radev a promis reformarea sistemului judiciar și a demis un oficial pentru interferență politică, dar progresul în combaterea corupției necesită un angajament pe termen lung.
În plus, Radev se apropie de Statele Unite, având în vedere că a absolvit un program de instruire a piloților în SUA și adoptând o retorică realistă în politica externă. Aceasta ar putea influența relațiile Bulgariei cu UE și cu Rusia, ceea ce îngrijorează liderii europeni.
În concluzie, Bulgaria și România se află într-o perioadă de transformare politică, iar ascensiunea mișcărilor populiste și eurosceptice în aceste țări reprezintă o provocare semnificativă pentru unitatea și strategia Uniunii Europene.
