Austeritatea reînvie trocul în natură
Odată cu creșterea prețurilor, numărul celor care apelează la trocuri a crescut, aducând aminte de începuturile lumii. Site-urile de publicitate sunt acum pline de anunțuri de schimburi în natură. Românii schimbă aproape orice: cai, mașini sau trotinete cu laptopuri. O simplă căutare pe internet evidențiază varietatea acestor oferte. Unii propun un cal la schimb cu alte animale, alții oferă o mașină în schimbul unei rulote și există persoane care oferă cărucioare pentru copii în schimbul altor obiecte.
Un bărbat a anunțat că oferă baloți de paie pentru berbecuți, explicând că schimbul îl avantajează, deoarece hrana animalelor este scumpă și greu de găsit în această perioadă. „Am eu nevoie de câteva animale, să zic așa, pentru consum propriu și nu sunt genul să cumpăr din comerț. Unii ciobani au nevoie de mâncare pentru animale și în perioada asta poate nu au bani să cumpere,” a declarat acesta.
Din punct de vedere economic, creșterea schimburilor nu este un semn bun, deoarece indică o încetinire a circulației banilor. Dacian Palladi, economist, afirmă că „oamenii încearcă să-și satisfacă nevoile evitând folosirea numerarului și încercând să schimbe bunuri de care nu au nevoie, de care se pot lipsi, în schimbul altor bunuri pe care și le doresc.” El consideră că, deși poate fi un semn de criză, are și o latură pozitivă: „îmi place că e inventivitate, are ceva fain chestia asta ca idee și e un tip de mobilitate comercială socială.” Totuși, Palladi atrage atenția asupra riscurilor, menționând că „numerarul este mai puțin, se încearcă conservarea lui.”
Schimbul de produse reprezintă un obicei vechi al românilor de la țară, din satul tradițional românesc. Janeta Ciocan, etnolog, explică faptul că acest obicei era mai mult un ajutor decât un schimb propriu-zis. „De exemplu, un olar își dădea oalele. Dacă primea grâu în schimbul oalei, atunci oala era umplută o dată. Dacă primea cartofi, oala se umplea de două ori. Banul nu se folosea, se folosea foarte rar,” a adăugat Ciocan.
Cu toate acestea, schimburile fără chitanță nu sunt lipsite de pericole, precum frauda sau riscul de a primi produse falsificate.
