Atenție la analizele improvizate: un avertisment esențial de la un specialist în endocrinologie
Tot mai mulți români se prezintă la laboratoare cu liste lungi de analize, realizate nu la recomandarea medicului, ci inspirate de informații găsite pe internet, rețele sociale sau influenceri. Această tendință a devenit atât de frecventă încât specialiștii avertizează că analizele efectuate fără indicație medicală pot avea efecte negative asupra sănătății.
Avertismentul provine de la dr. Roxana Novac, medic primar endocrinolog, care a început o serie de postări pe această temă. Într-una dintre ele, intitulată „Analize medicale făcute «după ureche» – de ce nu este o idee bună”, medicul subliniază pericolele acestei practici.
De ce analizele „după ureche” pot crea probleme
Dr. Novac explică un principiu esențial din medicină: un rezultat de laborator nu are semnificație în absența unui context clinic. „Analizele nu se interpretează izolat, ci în context clinic. Un rezultat «modificat» nu înseamnă automat boală”, afirmă medicul.
Problema apare atunci când o valoare ușor modificată declanșează un proces de investigații suplimentare, denumit „efectul de bulgăre”, care poate duce la costuri ridicate și stres inutil.
5 analize frecvente făcute „degeaba”
Din experiența sa, dr. Roxana Novac a identificat cinci analize cerute frecvent fără o indicație clară:
- Dozările de vitamine și minerale, fără simptome: Vitamina D, B12, fier, magneziu și zinc sunt printre cele mai cerute analize preventive. Riscul constă în faptul că valorile modificate pot induce panică și pot conduce la suplimentare haotică, iar excesul poate fi la fel de dăunător ca deficitul.
- Markerii inflamatorii făcuți la întâmplare: VSH, CRP (PCR) și fibrinogen sunt adesea cerute fără o indicație clară. Aceste teste pot fi influențate de factori banali, iar rezultatele lor pot provoca panică și investigații inutile.
- Profil hormonal complet, fără context: Cererile pentru hormoni tiroidieni, cortizol, estrogen și progesteron fără a lua în considerare contextul (vârstă, sex, momentul recoltării) pot duce la interpretări greșite. Un rezultat normal poate părea patologic în lipsa acestui context.
- Markerii tumorali folosiți ca screening general: Analizele pentru markeri tumorali fără simptome pot cauza anxietate inutilă și rezultate fals pozitive. Aceștia nu sunt recomandați ca teste de screening pentru populația generală.
- Teste pentru intoleranțe alimentare sau „inflamație ascunsă”: Aceste teste, adesea promovate, nu au valoare medicală reală și pot duce la diete restrictive și carențe nutriționale.
Ce se întâmplă, de fapt, când faci analize fără indicație
Consecințele unor analize efectuate fără indicație medicală includ:
- Rezultate fals modificate.
- Anxietate și confuzie crescute.
- Investigații inutile.
- Probleme reale ratate.
Prevenție reală, nu liste de pe internet
Dr. Roxana Novac subliniază că prevenția adevărată nu începe cu analizele, ci cu o evaluare medicală corectă. Pasii corecți sunt:
- Consultarea medicului de familie sau a specialistului, în funcție de simptome.
- Efectuarea de analize orientate, adaptate vârstei, sexului, antecedentelor și tratamentelor.
- Interpretarea rezultatelor de către un medic, nu prin concluzii trase de pe forumuri sau aplicații.
Mesajul final este clar: analizele fără indicație medicală pot crea mai multe probleme decât beneficii.
