Apel unit la summitul din Muntenegru: Uniunea Europeană trebuie să grăbească expansiunea!
Liderii Uniunii Europene s-au reunit vineri la summitul UE–Balcanii de Vest de la Tivat, în Muntenegru, unde au subliniat necesitatea accelerării extinderii blocului comunitar. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cancelarul german Friedrich Merz au afirmat că UE trebuie să demonstreze pregătirea de a primi noi membri și să facă procesul de aderare „mai rapid și mai credibil”.
„Uniunea Europeană trebuie să arate că este capabilă de extindere și că dorește extinderea, iar acest lucru vrem să-l discutăm aici”, a declarat cancelarul Merz jurnaliștilor, adăugând că „există o întreagă serie de întrebări la care trebuie să răspundem împreună” și că „această parte a Europei aparține viitorului Uniunii Europene”. Merz a subliniat că lipsa unui nou stat aderent la UE în ultimii 13 ani reflectă existența unor „deficiențe” ale blocului comunitar.
Ursula von der Leyen a reiterat că UE trebuie „să facă procesul de extindere mai rapid și mai credibil”. Președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, a primit liderii europeni, subliniind că țara sa este cea mai avansată în procesul de aderare la UE și speră să devină membră până în 2028.
Extinderea Uniunii Europene a devenit o temă centrală în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Kievul căutând aderarea la UE pentru a se integra mai ferm în spațiul european. Oficialii comunitari consideră că extinderea este esențială pentru a reduce influența puterilor externe din vecinătate.
Începând cu invazia rusă din februarie 2022, Ucraina și Republica Moldova s-au alăturat listei statelor care aspiră la aderare, alături de Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia. Procesul de aderare este complex, necesitând ani de negocieri, modificări legislative și aprobarea tuturor celor 27 de state membre la fiecare etapă. Chiar și Muntenegru, care a depus candidatura în urmă cu 18 ani, se confruntă cu obstacole, iar termenul de aderare până în 2028 este considerat ambițios.
Franța și Germania au folosit summitul de la Tivat pentru a promova o „integrări graduală” în UE. Președintele Macron a propus un proces care să permită țărilor care se aliniază la anumite criterii europene să participe la formate ale UE, precum reuniunile Consiliului European, chiar înainte de a deveni membri deplini.
Conceptul de integrare „intermediară” câștigă popularitate. Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și premierul Albaniei, Edi Rama, au solicitat o integrare mai rapidă în piața unică și în spațiul Schengen pentru viitorii membri, în schimbul renunțării temporare la dreptul de veto. Oficialii europeni analizează posibilitatea ca noilor state membre să le fie restricționat dreptul de veto pentru câțiva ani, pentru a preveni blocarea deciziilor UE.
Merz a sugerat că Ucraina ar putea primi un nou statut de „membru asociat”, permițând oficialilor ucraineni să participe la summiturile și reuniunile ministeriale ale UE, fără drept de vot. Macron a subliniat importanța extinderii din perspectiva geopolitică, având în vedere că această regiune este crucială pentru independența Europei în ceea ce privește energia, securitatea și migrarea.
Durata lungă a procesului de aderare a dus la o scădere a sprijinului pentru integrarea europeană în unele state din Balcanii de Vest. În Serbia, susținerea publică pentru aderarea la UE a scăzut sub 50%. Oficialii europeni au menționat că este puțin probabil ca summitul de la Tivat să genereze decizii majore, accentul fiind pus pe identificarea modalităților prin care Uniunea Europeană poate îmbunătăți viața cetățenilor din regiune.
