Analiză a statului de drept în Uniunea Europeană: Cinci guverne etichetate drept „demolatoare”. Ce poziție ocupă România?
Statul de drept se confruntă cu o deteriorare în mai multe state membre ale Uniunii Europene, iar unele guverne sunt acuzate că îl subminează în mod sistematic, conform unui nou raport realizat de organizația Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties). Documentul, publicat luni, identifică cinci țări drept „demolatori” ai statului de drept și arată că România este încadrată în categoria statelor „stagnante”.
Guvernele din cinci state membre ale UE erodează constant statul de drept, a avertizat Liberties, în timp ce standardele democratice se deteriorează și în alte șase țări, inclusiv în democrații considerate istoric solide. Pe baza dovezilor furnizate de peste 40 de ONG-uri din 22 de țări, raportul descrie guvernele Bulgariei, Croației, Ungariei, Italiei și Slovaciei drept „demolatori” care slăbesc activ statul de drept.
Raportul din 2026 arată că statul de drept a regresat în toate domeniile, inclusiv justiție, anticorupție, libertatea presei și mecanismele de control ale societății civile, în Slovacia, sub guvernul populist, autoritar și pro-Moscova condus de Robert Fico. Situația este similară în Bulgaria, în timp ce Ungaria continuă să adopte legi și politici tot mai regresive, fără semne de schimbare.
Liberties a identificat Belgia, Danemarca, Franța, Germania și Suedia drept „derapante”: țări în care statul de drept se deteriorează în anumite domenii, fără ca această erodare să fie parte a unei strategii politice generale. Cehia, Estonia, Grecia, Irlanda, Lituania, Țările de Jos, România și Spania sunt clasificate drept „stagnante”, definind state în care condițiile privind statul de drept nu se îmbunătățesc, dar nici nu se deteriorează.
România, în categoria statelor „stagnante”
România este încadrată în categoria statelor „stagnante”, ceea ce reflectă absența unor progrese consistente în consolidarea statului de drept, dar și lipsa unui regres sistemic. Evaluarea indică un cadru instituțional funcțional, afectat de probleme persistente de implementare și coerență.
În domeniul justiției, raportul semnalează vulnerabilități privind independența sistemului, în special în legătură cu procedurile de numire în funcții de conducere și cu influența politică indirectă. Reformele adoptate în anii anteriori nu au fost pe deplin consolidate, iar percepția asupra autonomiei sistemului judiciar rămâne fragilă.
Pe componenta anticorupție, progresele sunt descrise ca fiind inegale, marcate de rezultate fluctuante și de o lipsă de continuitate strategică. Deși instituțiile-cheie sunt funcționale, impactul acestora este limitat de aplicarea neuniformă a politicilor și de o voință politică percepută ca inconsistentă.
Libertatea presei este afectată nu doar de presiuni economice, ci și de mecanisme opace de finanțare, inclusiv alocarea netransparentă a fondurilor publice, ceea ce ridică semne de întrebare privind independența editorială și pluralismul media. Accesul la informații de interes public rămâne inegal în practică, în pofida cadrului legal existent.
În ceea ce privește mecanismele de control democratic, raportul indică un rol limitat al societății civile în procesul decizional și o utilizare frecventă a procedurilor legislative accelerate, care reduc calitatea deliberării publice. Concluzia este că România nu se confruntă cu o deteriorare accentuată a statului de drept, dar nici nu reușește să genereze progrese structurale, rămânând blocată într-un echilibru fragil între funcționalitate instituțională și deficiențe persistente.
Recomandările UE, fără rezultate în statele membre
Raportul arată că mecanismele UE pentru combaterea erodării statului de drept sunt în mare parte ineficiente, majoritatea statelor membre nereușind să transforme recomandările în acțiuni concrete, în ciuda anilor de recomandări din partea Comisiei Europene. 93% dintre toate recomandările din raportul Comisiei pe 2025 privind statul de drept erau reluări din anii anteriori, multe păstrate fără nicio modificare de formulare, iar numărul recomandărilor noi s-a înjumătățit față de 2024. Din 100 de recomandări ale Comisiei evaluate de Liberties, 61 nu au înregistrat niciun progres, iar alte 13 au înregistrat regres.
„Raportul Comisiei trebuia să genereze acțiuni concrete”, a declarat directoarea executivă a Liberties. Însă, concluziile Liberties evidențiază nu doar regresul, ci și eforturile continue și deliberate de a submina statul de drept. Repetarea recomandărilor fără măsuri reale de implementare nu va inversa această tendință.
Raportul a criticat, de asemenea, instituțiile UE, afirmând că acestea nu au reușit să aplice și să apere în mod consecvent drepturile fundamentale. Au normalizat utilizarea procedurilor legislative excepționale și accelerate, au redus protecțiile esențiale ale drepturilor fundamentale și au condus o campanie concertată împotriva organizațiilor de monitorizare.
Societatea civilă, sub presiune în tot mai multe state UE
Liberties a constatat că deteriorarea statului de drept a fost cea mai accentuată în pilonul „mecanismelor de control și echilibru” democratic. ONG-urile independente și societatea civilă întâmpină dificultăți în a se organiza, a contesta deciziile și a trage guvernele la răspundere. Legislația regresivă și sancțiunile dure pentru participarea la proteste fără aprobat sunt în creștere, inclusiv în Ungaria, unde evenimentele Pride au fost interzise. În Italia, a fost adoptat un decret de securitate extrem de restrictiv, consolidând garanțiile pentru poliție.
În mai multe state membre, protestatarii pentru climă și cei pro-Palestina s-au confruntat cu interdicții și incriminare. Și justiția este afectată, printr-o tendință emergentă de discurs politic critic la adresa sistemului judiciar și a instituțiilor pentru drepturile omului. Progresele în combaterea corupției sunt reduse, iar în ceea ce privește libertatea presei, doar câteva state au înregistrat îmbunătățiri măsurabile. Atacurile asupra jurnaliștilor au crescut în Bulgaria, Croația, Italia, Țările de Jos și, în special, Slovacia.
